Soarele se pregătea să apună,cerul fiind scăldat în nori albi,roz şi violet,cu tendințe roşiatice.Ema se hotărâse să facă o mică plimbare de seară,aşa că îşi luă geaca neagra şi adidaşii albi şi ieşi.Când ajunse afară,ea observă la câțiva metri depărtare un băiat necunoscut,dar nu-i dădu prea mare importanță.Apropiindu-se,băiatul se opri şi zise:
-Hei!
Surprinsă,se opri şi ea.
-Hei...Ăăm...ne cunoaştem?!
-Ah,nu.M-am mutat recent aici.
-Aici?
-Da,în apropiere de tine.
-Păi,"bine ai venit!" atunci.
-Mersi.
-Eu trebuie să plec.Mai vorbim.
Ea dădu să plece,dar el o prinse de mână.
-Ce faci?!zise ea puțin enervată.
-Eu...
Dar ea plecă.
-Stai!Cum te cheamă?
Ema se opri şi se întoarse.
-Nu cred ca e momentul acum.
El,dezamăgit,nu mai spuse nimic.O privi cum se îndepărta şi apoi,când ea ieşi din raza lui vizuală,se duse spre casă.
Ema începu să se gândească la ce se petrecuse şi dacă nu cumva reacționase greşit.Observând că se întunecă,se întoarse acasă.
CITEȘTI
Din întâmplare
RomanceEma,o fată simplă,se îndrăgosteşte de noul ei vecin,Eduard.La început,ea nu pare prea interesată,dar el reuşeşte să-i câştige inima. P.S.-Probabil,primele capitole nu va vor stârni interesul pentru continuarea lecturii,dar pe parcurs(dupa parerea...
