20 de ani și un drum înainte...un drum pe care stiu ca o sa merg -deacum încolo ...o primă lupta cu singurătatea .....oraș nou oameni noi ,totuși o limba cunoscută ....Seul ...o mare provocare....o mare provocare pentru mine .Pana acum Seul-ul era doar o lume pe care doar mi-o puteam imagina ...un colt de rai .
-Draguta! trezirea!stiu te-a furat peisajul
-Hm?Ce ?! A scuzați-ma domnule taximetrist...Seul-ul e atat de frumos ...deabea aștept să-mi încep o nouă viață aici..cat trebuie sa va dau ?
-Tura asta a fost specială..nu trebuie să plătești nimic ..ai grijă de tine!Seul-ul pare liniștit dar totuși trebuie să-ți păzești spatele ...spune omul cu o voce blajină în timp ce mă ajută câte puțin să-mi scot valizele din portbagaj.
-Multumesc ! O să țin cont de sfatul dumneavoastră.. anyong!
Seul-ul e un oraș spectaculos chiar dacă nu am inteles prea bine de ce ar trebui să-mi păzesc spatele , lumea pare atât de blândă aici ...nici nu mi-aș putea imagina ceva rău .Străzile sunt mirifice ...totuși lucrul enervant care începe să mă sape pe creier este faptul că peste tot există numai postere , pancarde si siluete din carton cu coregrafii trupelor de succes sud-coreene ...stiu !stiu!o să îmi ia si mie ceva până o să ajung o mare coregrafa ! Dar deasta sunt aici!Încerc să-mi ridic visul ... am ajuns în Seul pentru ami deschide o scoala de dans..pentru ami fructifica talentul și pentru a transmite din talentul meu și celorlalți pasionați .....
Gândurile îmi sunt întrerupte de telefonul mobil care a reușit să-mi strice sentimentul de liniște ..
*Convorbire telefonică*
-Nu pot să cred ! Ai ajuns ?!ce faci unde ești ?! Povestește-mi ! Jinhyun! Vorbește!
-Seulgi! Calm !Calm !Am ajuns ! Sunt in Seul ! Ma îndrept spre nouă mea casă ! Încerc să spun eu pe un ton jos pentru a calma-o pe Seulgi ..
-Jinhyun îți duc lipsa ! Spune Seulgi căscând atât de tare încât si cei care treceau pe lângă mine pe strada puteau auzi ..
-Scumpa mea Seulgi ! Si eu te iubesc si iti duc lipsa si deabea aștept să ne revedem ...dar văd că duci si lipsa somnului ... culcă-te .O să fiu mult mai liniștită dacă stiu ca dormi.
-Dar ...Dar ...
-Seulgi ! În ultimul timp mi-ai fost alaturi ...de când ai mei au murit în accident tu ...ai fost totul pentru mine ...ai fost mereu acolo ...Dar te rog culcate ! Îți voi lăsa mesaj cum ajung ...si vom stabili o oră potrivită dar acum dormi draga mea .
-Jinhyun te iubesc si ai grija de tine !
-Pa Seulgi!
O iubesc pe Seulgi dar uneori face atât de multe lucruri pentru mine ..încât se ingnora pe ea ...o iubesc pentru că are grijă de mine dar nu o pot lăsa să se obosească prea mult .
*Încheierea convorbirii telefonice*
Iată-mă aici .Doar câțiva pași si voi face cunoștință cu noua locuință in care voi duce o viață solitară...în care viața mea va căpăta un nou sens ...desigur până cand se hotărăște Seulgi să se mute alături de mine.
Pășesc ușor pe trotuarul noii mele curți...afară se simțea mirosul de iarbă proaspăt tăiată..care îmi adusese aminte de momentele în care mă prosteam cu Seulgi prin curte de fiecare dată când trupa noastră preferată avea un comeback.... la prima vedere casa era superba ....numai bună pentru mine ...cum am ajuns in dreptul ușii am răsucit ușor cheia în broască ..aceasta alunecase ușor nefacand un cine știe ce zgomot puternic...ușa se întredeschise ușor lăsandu-mi o mare surpriză .Casa era perfecta ..doua bai un living, 2 dormitoare , o bucătărie destul de mare , dar ceea ce mi-a tăiat respirația a fost sala de dans.Nu doar ca voi avea propria scoala de dans ..Dar voi putea exersa si coregrafiile fără să rămân peste program !Ce poate fi mai bine de atât!
După câteva ore:
Seulgi sigur e trează așa că nu stau mult pe gânduri și o sun*Convorbire telefonică*
-Jinhyun ! Ce ai pățit? Spune Seulgi puțin speriată de apelul meu foarte rapid.
-Seulgi !Mor !Totul e minunat! Iubesc casa aceasta!
-Povesteste! Vreau sa stiu!
-Pur si simplu casa e perfecta mai ales pentru noi doua ! Deabea aștept să vii și tu ...Dar totuși...
-Jinhyun ma sperii ce s-a întâmplat?
-Ei bine ...spun eu incercand sa fac puțin suspans cât timp ma chinuiam să musc dintr-o boaba zemoasă de strugure ....
-Ei bine ce?! Jinhyun !nu ma face îți iau bilet si te întorci!
-Ya!Ușor Seugli !
-Ok haide unni spune !
-Ei bine tot ce mai lipsește e să apara Jackson sau Jaebum pe ușă!
-Jinhyun îți dai seama ce spui nu?
-Da ....de parcă s-ar deranja vreun idol să îmi calce pragul casei .
-Sa îți calce tie pragul casei ? Puțin probabil..Dar tu să le calci pragul sălilor de dans asta da !
-Seulgi ! Îți dai seama că toti au coregrafi super cunoscuți și talentați ! Eu deabea încep ! Doar
nu ai vrea să mă duc eu frumos să intru peste aia !
-Nu chiar nu vreau să îmi oripilezi ..biasi ...chiar nu...
-O hai mai taci Seulgi !
-Jinhyun doar stii ca te cunosc destul de bine ...dai de băutură ....nu mai ești tu 3 zile!
-Excuse me ! S-a intamplat atunci de majoratul tău da !?
-Ai jurat credinta si iubire în fața bibliotecii lui taică-miu câinelui meu Suno ..
-Taci ma ...deparca lui Suno nu ia plăcut !
-Jinhyun trebuie să plec vorbim mai în colo draga mea ! Pa
-pa Seulgi!
*Încheierea convorbirii telefonice*
Singurul lucru care mi-a rămas de facut era doar descoperirea orașului ...nu am stat pe gânduri și am fugit spre statia de autobuz.Acolo se afla deja cineva ...un băiat cam misterios care prefera mai mult sa stea in întuneric , tinea gluga pe cap, incercand să facă ca orice trăsătură a fetei să nu poata fi descoperită .....din când în când își întorcea privirea către mine dar nu se străduia să mă lase să-i privesc fata ...privirea lui ori era ațintită asupra picioarelor mele nicidecum asupra fetei mele ori asupra șoselei....care nu prea era circulată....totuși insistența lui de a privi în același loc ma facea sa simt un fior rece pe spate ...si nu doar pentru faptul că suntem singuri în statie si seara își făcu simtita prezența...Dar totuși nu are ce să mi se întâmple ,nu?