Luni, cea mai nasoala zi din saptamana chiar si pentru cineva ca mine. Nu ma simteam in stare sa ma dau jos din pat. Am avut in fiecare seara acelasi vis oribil pe care l-am avut in noaptea in care l-am intalnit pe Alex. Ma intrebam de ce am intr-una acel vis.
-Dark! Te-ai trezit? a intrebat Jeda prin usa usor crapata
-Da, din pacate. Te rog fa-mi ziua mai frumoasa si spune-mi ca nu trebuie sa port uniforma.
-Nu iti face griji pentru asta! Nu va trebuii sa porti uniforma.
-Chiar trebuie sa ma infiltrez intr-un liceu? Nu pot pur si simplu sa il astept pe o strada intunecata si sa ii zbor capul de pe umeri atunci cand nu se asteapta?
-Nu.
-De ce?
-Petru ca asa vrea Roxen.
-Logic! Trebuie sa fac tot ce imi spune Roxen! Exact ca un zombie fara minte.
-Oh , haide! Vezi si partea plina a paharului. Iti vei face prieteni, vei fi ca o adolescenta normala. Nu vrei asta?
-Nu stiu. Adica toata viata mea am omorat infractori sau oameni cu functii mari. Nu am vorbit niciodata cu cineva despre sentimente sau chestii de fete. O sa fiu o ciudata si nu stiu daca ma voi putea abtine sa nu omor pe cineva.
Jena nu mi-a spus nimic ci doar mi-a aruncat o privire de genul "stiu cum te simti dar nu vreau sa iti spun asta".
-Hai! Imbraca-te, i-ati geanta si sa mergem!
M-am imracat cu un tricou negru cu model ce imita stropii de sange si cu niste bluci rupti. M-am incaltat cu bogancii mei preferati de armata. La gat mi-am pus un lant de metal cu o piatra rosie in forma de romb. La mana dreapta mi-am pus o bratara de piele, simpla si una cu tinte.
Inainte sa plec am bagat in rucsac dosarul viitoarei mele victime. Mi-am luat geaca de piele si rucsacul si am plecat in garaj. Jena ma astepta in masina.
-Esti gata? m-a intreabat ea.
-Da ,cred.
-Poftim! mi-a spus in timp ce mi-a intins o cutiuta.
-Ce e aici?
-Descide!
Am deschis cutiuta si acolo erau niste cercei cu clips din argint in forma de craniu.
-Iti plac?
-Da. Sunt super!
-Stiam ca o sa iti placa. Sa stii ca sunt de asemenea si comunicatoare.
-Comunicatoare! Normal! Doamne fereste sa imi dai ceva ce nu are legatura cu misiunea! am spus in gandul meu.
- Asa vom putea vorbii. Am aranjat ca tinta ta sa iti arate locurile asa ca nu te chinuii sa il identifici.
-Ok. Cand il omor?
-Roxen a spus sa ii castigi increderea mai intai.
-Dar de ce ? Nu stie ca sunt asasin si nici nu va trebui sa il duc in cine stie ce loc secret. Ti-am spus deja ca pot sa il astept pe o strada intunecata si sa ii zbor capul de pe umeri.
-Stiu , dar asa a spus Roxen iar noi...
-Trebuie sa facem ce spune ea. Da, stiu.
Pe drum nu am prea vorbit. Mai mult Jena imi explica cum trebuie sa ma comport si chestii de astea. Nu eram de acord cu chestia asta. Stiu ca sunt un asasin dar nu pot sa omor civili. Singura parte buna din toate astea este ca o sa stau la Jena acasa pe perioada misiunii.
