#1

29 4 4
                                    

Eram la coadă , așteptîndu-mi enervat rîndul. Deja nu mai eram în stare să suport. Am tras o scurtă privire să vad dacă mai rezist , ca apoi să constat că în fața mea mai sunt încă 12 persoane. Bănuiesc că in jumatate de oră , voi cunoaște ascunzătoarea pînă și a celui mai mic păianjen de aici.

Îmi aruncam ochii , plictisit , prin încăperea unde pluteau nervii oamenilor , atrași ca și mine ,  de mirosul îmbietor de la tejghea , care se simțea de departe , cînd aceștia mi s-au oprit pe o masă. Defapt nu masa era cea care mi-a atras atenția , ci cine stătea la acea masă. Era o fată , femeie, greu de spus din poziția în care se afla. Stătea cu capul sprijinit în mîna dreaptă , iar cu degetele mîinii stîngi , cred că imita galopul unui cal. Părea singură. Sau poate ca aștepta pe cineva. Probabil că iubitul ei se afla aici, pe undeva , mai în față , sau mai spate.

După cele 32 de minute în care am ajuns să cunosc , cu ochii închiși , fiecare punct din încăpere , pot spune că a meritat așteptarea.

- Două felii de tort, vă rog! Am spus eu , mai mult, țipînd femeii de la tejghea, care părea surdă.

- De care ? mă întreabă ea și cred că bănuielile mele s-au adeverit.

-Hm , cu ciocolată și  ... căpșune ,  cred ! Am spus eu nefiind sigur de ultima alegere.

Am bombănit un mulțumesc pe care oricum  cred că nu l-a auzit , și m-am îndreptat , agitat , spre masa cu pricina.

-Este liber locul? am întrebat-o ,  arătîndu-mi zîmbetul.

Sper că îmi sunt curați dinții.

-Da. Este. Oricum voiam să plec! spune ea ridicîndu-se în picioare și luîndu-și grăbită poșeta.

-Dar nu vrei să te îndulcești un pic?

-Cred că am prea mult dulce în mine , spune ea privindu-mă intens.

-Și atunci mă vei lăsa să mănînc aceste felii de tort de unul singur? spun eu ridicînd o sprînceană și arătînd cu privirea spre farfuriile din mîinile mele.

- Cu ce sunt? întreabă ea , devenind brusc curioasă.

-Ciocolată și căpșune.

-Ai noroc. Spune și îmi ia farfuria ce conținea tort cu glazură și cremă roz , așezîndu-se înapoi la masă.

Deci am ghicit. Știam eu că tuturor fetelor le plac căpșunile. Îi mulțumeam instinctului meu care nu m-a păcălit nici de astă dată. Acum era momentul să îmi scot în evidență și cuvintele ,  nu doar galanteria.

Conștiință ,  sper că nu îți voi strica somnul de frumusețe !

Mai dulce de atât...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum