Iubire imposibilă - Viaţa lui SoYi (În desfăşurarea corectării gramaticale)

Capitolul 3

Merge So Yi, ea se gândi brusc numai la băiatul acela.

— Oare, băiatul acela se v-a îndrăgosti de mine? E simpatic. Merg, merg până ce dau de băiatul cel chipeş. 

Merge, se uită în dreapta şi în stânga să vadă dacă vine acel băiat. Dar, nimic.

— Ce păcat. Nu cred că o să am un iubit vreodată. O să rămân singură, ca o floare în vânt. 

Ajunge acasă! Merge în camera ei. Îşi deschide geamul ca să intre aerul în cameră. Apoi, vine tatăl ei.

— Scumpa mea, fiică! 
— Da, ce este? 
— Azi, merg la muncă. Că a intervenit ceva. Dar, mă întorc seara acasă. Te descurci singură, acasă. Nu? 
— Prea bine, tati! Sper să vi teafăr acasă. 
— O să vin. Stai, liniştită. 

Tatăl ei a plecat la muncă repede. Ea stătea şi se uita la televizor şi mânca liniştită. Dar, gândul ei era la tatăl ei şi se ruga la Dumnezeu să vină acasă teafăr. 

Se făcuse seară. SoYi, făcea mâncare pentru tatăl ei. Era fericită că îi pregătea prima oară masa tatălui ei. Dar, sună telefonul. Merge către telefon şi răspunde.

— Alo. 
— Familia Lee? 
— Da. 
— Puteţi să  daţi la telefon un adult? 
— Adult? Despre ce vorbiţi acolo?
— Este urgent şi trebuie să vorbesc cu un adult. 
— Spuneţi-mi, mie. Că sunt singură acasă. 
— Mama ta, nu e acasă? .
— Nu. Că părinţii mei, au divorţat. Şi sunt doar cu tata. Dar, tata trebuie să ajungă acasă. 

Îngândurat, spunea fetei vestea.

— Domnul Lee, adică tatăl tău.

Speriată, tremură de frică.

— Ce este cu tata? S-a întâmplat ceva cu el? 
— Vino la spital şi îţi voi spune. 
— Vin, acum. 

So Yi închide. Merge şi caută cheile şi apoi fuge cu disperare la spital. Ajunge la spital, îl vede pe JangDoo.

— Domnule Jang, ce este cu tata? S-a întâmplat ceva? 
— Acum, este în operaţie. Să vedem, dacă l-a salvat sau nu.
— Nu. Nu. Va fi salvat, orice ar fi. Nu îl las să moară. Dacă, moare tata, mor şi eu, plângând.
— Nu spune asta. Domnul Lee, va fi salvat şi va trăi. 

Trecu două ore şi vine doctorul.

— Domn Doctor. .
— Nu cred că v-a trăi. 
— Trebuie să trăiască. Salvaţi-l.
— Îmi pare rău.Nu se mai poate salva. Prea târziu.

Venind de la baie şi îl vede pe JangDoo cu doctorul. Şi fuge spre ei.

— Cum se simte, tata? Vă rog, să îmi spuneţi, lăcrimând.

Doctorul se uită la ea şi o respinge şi merge în biroul lui.

— Ce a spus? Te rog, spune-mi. 
— So Yi..., lăcrimând.

So Yi, începu să ţipe şi să plângă.

— Ce ţi-a zis, doctorul? L-a salvat sau nu? 
— Degeaba, se zbate între viaţă şi moarte. 
— Ce? Nu se poate. Nu......

Plânge tare.So Yi, simţindu-se rău şi leşinase.

— SoYi! SoYi! Striga și o prinde în brațe.