SoYi: Vreau adresa mamei vitrege.
JangDo: S-a intamplat ceva?
SoYi: Vreau,doar sa o intreb. De ce,a facut asta mie?
JangDo: Ce sa iti faca? Nu te inteleg.
SoYi: [incepu sa lacrimeze] De ce,a vrut sa ma omoare? De ce?
JangDo: Ce? [daduse seama despre ce vorbea SoYi] Ea te-a accidentat cu masina?
SoYi: [spunand cu lacrimi] Da.
JangDo: Nu pot sa cred.
JangDo merse sa caute adresa mamei vitrege a lui SoYi. Cu greu se cauta o adresa si nimic,SoYi era cu gandul;unde se afla mama ei vitrega. JangDo reusise sa aiba adresa lui HaeJo.
JangDo: Gata!
SoYi: Ai gasit?
JangDo: Da. [ii dadu foaia] Poftim.
SoYi citeste cu atentie adresa si isi lua geaca pe ea si sa mearga la HaeJo ca sa o intrebe,de ce a facut-o.
JangDo: Unde te duci?
SoYi: Sa vorbesc cu ea.
JangDo: Ce vrei sa vorbesti cu ea?
SoYi: Vreau doar sa o intreb,de ce a vrut sa ma omoare.
JangDo: Vin cu tine.
SoYi: Unchiule,imi pare rau. Dar,ma pot descurca si singura.
JangDo: Bine.
SoYi merse la adresa cautata de unchiul ei. Cu lacrimi in ochi,avand puterea sa o intrebe pe mama ei vitrega. Ajunge la usa,suna la sonerie. Nu raspunde nimeni.bate la usa si nimic. SoYi nu mai avea stare,era agitata si plina de nervi. Cu greu se calma si se inghemui jos,asteptand sa vina cineva. Pe scari din jos,vine cineva si o vede pe ea stand si asteptand. Merse spre ea si isi dregea glasul.
MinHo: Cine esti? Ce cauti aici?
SoYi: [ridica privirea] Mm... [se uita la el si se gandi ce sa spuna] Tu,cine esti? Apartamentul acesta stai? [aratand cu degetul]
MinHo: Da. [o privi intens]
SoYi: Cu cine stai?
MinHo: Cu parintii mei.
SoYi: Parintii tai? [ramanand uimita]
MinHo: Ce te miri? Credeai ca stau singur? [incepu sa rada]
SoYi: Nu,doar ca...[aude rasete]
HaeJo: JoonSa! [mergand pe scari,razand]
SukJong: Esti mandra de el,nu?
HaeJo: Da,extrem.
SukJong: [il vede pe MinHo] MinHo!
MinHo: Appa,acum ai venit?
SukJong: Da.
SukJong si HaeJo erau fericiti,SoYi vazand-o incerca din rasputeri sa isi ascunda furia. JoonSa o vede si merse catre ea.
JoonSa: De cat timp,stai aici?
SoYi: [se uita in jos;curge o lacrima] ...
JoonSa: Mm...?
HaeJo: JoonSa! [spunand razand;apoi se uita la SoYi]
SoYi: [il ocoli pe baiat;ii da o palma lui HaeJo] ...
SukJong si MinHo vazand acel lucru,se mirau foarte tare.
SoYi: Sa iti fie rusine ceea ce ai facut.
HaeJo: Ce am facut? Ne cunoastem?
SoYi: [pune un zambet pe buze] Ha...acum te prefaci ca nu ma cunosti? [dand sa plece;apoi intoarce privirea catre HaeJo] Adu-ti aminte. [pleaca]
HaeJo: [duce privirea catre SoYi,care coboara scarile] Sa imi aduc aminte,ce?
SukJong: Draga,s-a intamplat ceva?
HaeJo: Nimic,sa intram in casa.
SoYi mergand afara,plangand. Merse un pic si se opri cazand jos. Venise in fuga MinHo,care vroia sa discute cu ea,dar aparuse brusc un baiat si o vede pe SoYi jos plangand.
RohYoon: [se pune in genunchi] S-a intamplat ceva? Cine te-a facut sa plangi in halul asta? [gandindu-se] Un baiat?
SoYi:[ nu ii raspunde;dar il imbratiseaza ca sa potoleasca plansul] ....
Trecu cinci minute,SoYi s incetat sa mai planga. Se departa de baiat ca sa isi stearga lacrimile.
SoYi: Mersi ca te-ai oprit pentru una ca mine.
RohYoon: De ce,ai plans?
SoYi: Mama mea vitrega m-a accidentat cu masina si din vina ei mi-am pierdut memoria. Si acum cateva zile m-a luat o durere puternica de cap;apoi mi-am revenit complet si imi aduceam aminte totul.
RohYoon: Si ce s-a intamplat cu mama ta vitrega?
SoYi: Si-a facut viata si pe deasupra a mai mintit lui tata ca nu poate da nastere la niciun copil.
RohYoon: Mm...inteleg. Ai vazut-o,nu?
SoYi: Da. [spunand trista]
RohYoon: [cu un zambet pe buze] Vrei sa te conduc acasa?
SoYi: Nu,multumesc. Ma descurc si singura.
RohYoon: Eu,insist sa te conduc.
YoHwa: [trecand pe acolo] Fata a spus nu. Ce mai prelungesti discutia?
RohYoon: [duce privirea] YoHwa! [spunand cu un ton ridicat] Ce cauti aici?
YoHwa: Am auzit voci si am venit.
RohYoon: Mm....
SoYi: [duce privirea;ramane uimita] YoHwa!
YoHwa: [surprins] SoYi,ce cauti aici? Nu ar trebui sa fi acasa?
SoYi: Voi merge acum,acasa.
YoHwa: [merge spre ea;o ia de mana] Te conduc,acasa.
SoYi: Bine.
RohYoon: Ha...pe el il lasi sa te conduca,eu nu.
YoHwa: RohYoon Choi! [cu un ton ridicat]
SoYi: Pentru ca am incredere in el.
RohYoon: Incredere in el? Ha...un retardat ca el,nu merita.
SoYi: Ai grija,cum vorbesti ca el nu e asa.
RohYoon ramane stana de piatra,ceea ce auzise.YoHwa se uita la SoYi,surprins.
> > > Va Urma < < <
CITEȘTI
Iubire imposibilă - Viaţa lui SoYi (În desfăşurarea corectării gramaticale)
Roman d'amourPovestea "Iubire Imposibilă - Viaţa lui SoYi" se termină tragic pentru SoYi şi pentru toţi cei care au vărsat lacrimi pentru ea.Prin Iubire Imposibilă întelegem că a fost greu pentru SoYi si YoHwa,ea moare şi el traieste cu regretul că nu a putut fi...