Played me

Un alt nou început

După un an, am reînceput să vorbesc cu David. Despărțirea părinților l-a afectat, l-a transformat. În plus, suntem la aceeași facultate din California.

Primul an... Primul an de facultate a fost greu, nimic nu mai era la fel. Pășesc pe hol, îmbrăcată cu o cămașă bleu-marin și niște pantaloni asortați, cu niște cizme de toamnă, moderne, ușoare, maroni. Părul era lung, drept, și fața luminoasă, ochii frumos conturați de un fard sclipicios și pomeții prospăt pudrați. Mă simțea super ok, iar look-ul office îmi venea ca o mănușă!
Pe umăr aveam o geantă în aceeași nuanță cu cea a cizmelor. Mă opresc să verific dacă m-a sunat cineva, și scot din geantă un telefon de firmă. Nu asta conta, faptul că era mai scump nu însemna cine știe ce pentru mine.
-Bună, ce faci? se adresează David, foarte blând.
David era îmbrăcat în jeanși și tricou, cu părul ușor neglijent, arătând binișor.
- Stai umpic, îi fac semn cu degetul, și îmi dau seama că trebuie să mă grăbesc, deoarce în puțin timp începea ora de germană, cu domna Fritz. Fãceam un curs de germanã, încã din primul an, pentru modulul de afaceri internaționalã. Tata a insistat și tot el m-a înscris, cel mai rãu e cã mã întreba de fiecare datã cum a fost. Apoi, începe cu teorile lui despre ce e bine și nu, despre veșnicile povești, cu temã istoricã. Mã plictisea încât adesori adormeam la telefon.
- Uite, eu te las, fiindcă mă grăbesc foarte tare și nu vreau probeleme! îi zic direct. Ne mai vedem, îi fac semn cu mâna.
- Ok, dute! îmi zice el.
Alerg pe scări, temându-mă ca nu cumva să aterizez jos. Bat la ușa optimistă și spun:
- Gutten morgen!
- Gutten morgen!
Mă așez la masă și spun Danke, apoi încep să ascult ceea ce preda.
După ore, iubitul meu vine să mă ia de la școală, alături de Scott, verișorul lui.
Ne sărutăm scurt, în loc de salut și el mă întreabă:
- Deci, cum a mers ziua fetei mele?
Eu îi răspund, uimită de sitagma"fata mea" că a fost super, apoi el îmi trage cu ochiul.
Îmi strâng buzele, căci m-a intimidat.
Super tare dragă, poți să nu te mai roșești atât. Firar! O să creadă că ești limbă după el.

Pe bărbatul ăsta l-am cunoscut de puțin timp, și sunt destul de sigură, că e bărbatul vieții mele. Ne-am plăcut și am rămas împreună, din câte mi-a dovedit mă iubește. L-am rugat să se rezume la fapte.
Știți cum e, vorbele frumoase le poate spune oricine, ceea ce face acel om contează.
Îmi aduce flori des, dar nu mă cumpără și mă ajută: gătim, spălă și muncim.
Suntem ca un cuplu proaspăt căsătorit, și felul în care se uită la mine, a fost observat de cei din familie. Mi s-a zis: " Te mănâncă din priviri", "E ca și cum doar tu ai fi în camera asta", "E ciudat, fata mea, ești sigură că are le are pe toate?" a spus tata. Ce-i drept, mie mi se pare că se uită la fel din ziua în care ne-am cunoscut.

După ce l-am lăsat pe Scott, mergem la cumpărături să ne luăm haine pentru un eveniment în familia lui.
Îl iubesc, dar nu-i spuneți, de când l-am văzut am avut fluturi în stomac. Nu mâncam, vroiam doar să-l văd. Știu că după o ceartă cu Mary, a adus-o la mine și ne-a făcut să ne împăcăm, pe tușa o ajută des cu Pau și mă ajută la proiectele de la școală, când eu lucrez.
Nu lucrez toată săptămâna, doar la sfârșitul ei. El lucrează la spital, e medic chirurg, și trebui să recunosc că i se potrivește de minune meseria asta. Se pricepe la salvat vieții.
E deștept și diferit! Probabil o să ne luăm când îmi termin școala. Am vorbit de asta și de copii. Nu e vreun închuiat, iar eu nici atât, ne dorim copilași.

Spre seară, mă întâlnesc cu David întâmplător și hotărâm să bem ceva. Tocmai ce purtam o discuție despre părinți. Nu știu exact dacă e bine ce fac, dar am o conexiune cu el, e ca un frate, mi-a salvat piele de multe ori și mă cunoaște ma bine ca oricine.
- Ok, miss Swan, acum îmi spui ce ai! îmi ordonă el, ridicând o sprânceană și bătând cu piciorul în podea.
Ok, cum vrei, continua el, ce ți-a făcut Mary?
Am rămas trăznită, nu am spus la nimeni că m-am certat cu ea. Și chiar nu mă așteptat să fugă repede cu bârfa.
- E despre ea, nu-i așa? adaugă el, pe un ton gros, susținut.
Tăcerea persistă, deci nu i-a zis nimic. Ca să nu par o ratată, îi zic.
- Drace, ne-am certat din cauza iubitului ei.
- Idiotul ăla nu o lasă să mai vină la tine?
- C-am așa, are tot felul de scuze patetice.
- Și? Prințesă, nu o dată, ci de multe ori ai venit la mine cu aceeași probelemă.
Frate, de ce nu a ales pshologia, că pe mine mă citește, iar eu nu mă las ușor citită.
- Mi-e teamă că am s-o pierd, ok?
- O să se întâmple, nu mai trăi pentru ea, urmează-ți drumul, iar ei lasă-i libertatea să alegă cu cine vrea să fie! spune el convingător.
Sau de ce crezi s-au despărțit ai mei? Tata îi controla fiecare alegere, și când mergeau în oraș el îi alegea hainele... Mă enerva pe mine, ea țipa la el și-o înțeleg pe de o parte, pe de alta nu știu de ce naiba se comportau așa!
- Eu ar trebui să plec! Îi zic.

Desigur că avea dreptate, însă consider că meritam mai mult și eram egoistă, știu.
Aveam o poftă să lovesc ceva, plec în trobă cu mașina.