Cum m-am îndrăgostit de Alex

4 0 1
                                    

Era vacanța de vară, iar eu nu plănuisem ceva special. Amici mei erau plecați ori în strănătate, ori la mare ori la munte. Eu urmam să stau acasă, să ies ocazional în oraș.

Într-o duminică, eu și Mary ieșim. Putam o rochie neagră, și eram machiată de seară, Mary avea o rochie bej, mulată. Acolo, și-a făcut apriția Alex, cu niște prieteni. Mă privește atent o clipă, iar eu îl privesc înapoi.
Mă hotărăsem să fac o plimbare, ca să fiu singură și să pot lua o gură de aer.Îmi lipsește atât de mult mama, mi-aș dori să mă fi avertizat în legătură cu David... Cred că e atât de dezamăgită de mine!spun eu tristă.
- Adele, tu ești nu-i așa? mă întreabă el.
- Da, ce s-a întâmplat?
- Prietena ta are nevoie de tine!

Din păcate, Mary a exagerat cu băutura și vomita de zor în toaletă. I-am ținut părul, apoi am luat-o de braț și am dus-o acasă.
Nu puteam s-o las acolo. Era prietena mea, și prieteni nu se lasă la greu.

Înainte de a pleca Alex mi-a spus că i-ar plăcea să mă vadă, însă ce puteam să-i spun. Era un bărbat ce tocmai l-am cunoscut, așa că am schițat un zâmbet.

După o lună, în care viața a decurs normal, e petrecerea aniversară a lui Mary. Aveau să vină alte două prietene, iubitul ei, Alex.
Era o petrecere reușită, iar toată lumea mânca, dansa, și ocazional ieșau la o țigară.
Alex, se apropie de mine.
- Dansezi? mă întreabă el încrezător.
- Nu mă prea picep la dans, în plus, sunt destul de sigură că iubita ta va fi geloasă. Nu crezi?
Mai târziu am aflat cã s-au despãrțit, și era un subiect pe care evita sã-l deschidã.
- Serios? Mă refuzi? Era surprins și s-a încruntat imediat.
- Așa cum auzi. Nu am fost suficient de clară? Adaug eu foarte determinatã sã-i mai tai din elan.
- Nu poți face asta!
- Tocmai am făcut-o, răspund eu pe un ton răspicat.

El plecă, era tunete și fulgere, din cauza mea. Sunt destul de sigură că nu mai vrea să mă vadă.
Dar, următoarea săptămână apare la altă petrecere, alături de niște amici total necunoscuți.
- O, nu, ce faci aici? întreabă el foarte surprins.
- Mă distrez! Ce ți se pare că fac? Îi răspund arțăgoasă.
- De ce te comporți așa cu mine? Mă placi, nu? Și rânjește discret.
- Ce? Nu, catergoric nu! îi spun nervoasă.
Tocmai de acea nu te las să-mi distrugi distracția!
- Păi distrează-te!
- Să ști că chiar asta am de gând să fac!
- Cu mine, completează el fãcându-mi cu ochiul

Ce-și închipuie ăsta? Nu arată ca Adonis, și nu mă impresiona deloc. Așa că mă mențin pe poziții.

- Very funny! răspund eu.
- Ia zi, mă mai iubești?
- Veche! Faci mișto cumva?
- Nu, dar știu că ai da orice să fi iubita mea.
- A, da?
- Da, mă placi!
- Îmi pare rău să te anunț, dar nu este deloc așa.

Brusc, unul se bagă în mine și apoi începe curios să mă pipăie. Eu îl pocnesc, iar el mă pocnește înapoi, izbindu-mă de pământ. Alex, îl lovește, iar și iar. Parcã nu mai era el, nu înțelegeam de ce ține sã mã apere atât. Eu l-am respins, nici nu mã cunoaște, poate sunt o fatã ușoarã sau una fãrã sentimente. Puteam sã-l rãnesc, putea sã mã urascã.

Eu țip la el să se oprească, și el se întorce transpirat. Îmi vede ochiul vânăt și mă ia și mă urcă la el în mașină...
O anunță pe Mary, iar ea vine să mă vadă, aducând o pungă cu gheață. Îmi pune pe ochi, iar eu zic un "au" puternic.
- Iartă-mă! Ești ok?
- Da, cred.

Vomit puțin, probabil am exagerat cu băutura. Apoi îi zic lui Alex:
- Nu vin cu tine!
- Ai de când să rămâi aici?

Pornește mașina, lasă în jos geamul și mă roagă să urc. Ce puteam să fac? Oricum petrecerea îi era compromisă și nu aveam de gând să-i fur orele rămase. Mă resemnez și urc.

- Ok, aici stau!
Cobor și el coboară și el.
- Ce vrei să faci?
- Prostul ăla știe unde stai și a zis că vine după tine.

Nu-mi aminteam ceva, dar îl credeam în stare să-mi facă rău din moment ce a dat în mine!

- Nu dormi cu mine!
- Mă tentează mai mult să fiu alături de tine și să te supraveghez de jegul ăla.
Râd și spun un bine scurt. Mă amuza gândul ăsta, că o să stea pe canapea și că o să se holbeze la mine.

Mă ajută să-mi dau haina jos, și o face într-un mod neobișnuit de elegant și finuț. Mișcările lui la spatele meu erau ciudate, și pot să remarc că se uită la piciorele mele brozante.
- Ai terminat?
- Ce să termin?
- Să te uiți în felul ăla la mine!
- Nu m-am în niciun fel la tine, jur!
Apoi râde, și spune că el nu s-ar uita la mine niciodată.

Se așează pe canapea și-mi urmărește fiecare pas. Mă așez în pat și adorm destul de repede. Sunt foarte sigură că nu a dormit de loc.

- Neața! Ce-i cu fața aia?
- E singura pe care o am, replică el.
Râd discret. Apoi eu îmi zice cã vrea sã plece, ca să mã lase sã-mi fac"treburile". Decid sã-l dirijez spre ușã, iar el mã sãrutã delicat pe obrav. Ochii îmi tresar și sunt profund uimitã de gestul lui.
Ei bine, adevãrul era cã mi-a plăcut, doar cã mã enerva felul în care a fãcut-o, adicã ce vrea sã dovedeascã? Sper sã nu-l mai vãd. Totuși am rămas împreună!

Played meUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum