In sfârșit era ultima zi de școală ... încă un an de liceu s-a dus.😌Fiind oarecum mai retrasa aveam doar o prietena cu care vorbeam mai mult , Elena.Ajungând la vârsta de 17 ani simțeam că ceva nou o să se întâmple ... În curtea școlii erau acei copii de bani gata care își îndeplineau datoria de a bârfi pe toată lumea. Întâmplător eu si Elena am trecut pe lângă ei și am auzit ca ascultau muzica, spre surprinderea noastra era un miracol ca nu mai ascultau așa zisele manele. În schimb era o melodie decenta cântată de niste băieți . Ne-am făcut curaj și i-am întrebat cum se numește piesa pe care o ascultau . Cum era și logic au început să facă mișto ... Văzând că nu avem cu cine sa vorbim ne-am retras si am mers mai departe dar îmi rămăsese versul " Buza de jos " în cap .
După ce am terminat activitățile la școală colegii noștri s-au dus la pizza , dar eu cu Elena am preferat să nu mergem cu ei și să ne ducem in locul nostru în care pierdeam vremea mai tot timpu'.Era un parculet abandonat în care nu vedeai nici urmă de om ...nouă ne plăcea să mergem acolo deoarece era liniște și aveam wi-fi. Când am ajuns acolo am scos telefonul din ghiozdan si am început să caut piesa pe care o ascultau acei copii .Am scris buza de jos și am găsit o melodie intitulată la fel . Am început să ascultăm melodia ... După un minut ne-am dat seama că asta era piesa pe care o ascultau . Melodia aparținea unui boy band din România abia apărut pe piața muzicală numit Shot. Căutând mai multe despre acest boy band am alflat ca este format din 4 băieți : Urs , Sorin , Cale si Juno. După mai multe căutări am aflat că aveau o pagină pe facebook făcută de fani în care erau si ei . Le-am trimis o cerere si așa am devenit shoties .
( ps: această poveste este imaginară nu așa i-am cunoscut pe băieți ! Urmatorul capitol v-a aparea maine.) La crearea povestii am fost ajutata de Elena Mira
