Cum naiba le zicem parintilor adevarul? Da,baietii sunt totul pentru noi, dar daca ar afla ca sunt vampiri ar zice ca ne drogam... E greu de crezut ca in zilele noastre sunt si alte fiinte care depasesc omenii.Cel putin mama o sa o ia razna...
-Cand ati ajuns in tara?
-Am venit de 2 zile. Anul asta nu o sa mai plecam.
Te rog sa nu zica ca o sa stea cu noi...
-Ne gandeam sa ramanem prin preasma ceva timp, mai recuperam din timpul pierdut. Vrem sa ii cunoastem mai bine pe baieti.
Au spus-o...Nu puteam sa ii dam afara , dar trebuia sa gasim un mod de ai face sa plece. Doar nu puteam sa le zicem de vampiri si de toate chestiile prin care am trecut in ultima vreme. Cum era sa ma transform in vampir sau eventual sa mor...
-Eu si Cale o sa plecam la parintii nostrii si le luam si pe fete , asa ca puteti sa stati in dormitoarele noastre.
-Multumim , dar nu trebuie sa faceti asta . O sa ne inchiriam un apartament.
-Are dreptae , Juno ! Chair nu e nevoie.
-Bianca, sunt parintii vostrii.
Iara se auzeau ciocanituri venind dinspre usa de la intrare... cine mai putea fi? Ar fi ceva sa fie parintii Elizei... cred ca as inebuni.
-Bianca, ma duc sa deschid eu .
-Bine, tata.
Tata se repezeste spre usa si o deschide fara nicio retinere. Nu se auzea nimic , oare cine era?
-Cine esti, baiete?
-Cine sunteti dumneavoastra?
-Tatal Biancai.
-Firar...
-Ce ai spus tinere?
-Incantat de cunostinta , eu sunt Lucas . Sunt prietenul lor . Pot sa intru?
Tata se uita lung la el , dar pana la urma il invita in casa. Isi scoate capul usor afara sa vada daca totul e in regula .
-Lucass, ce faci frate?
-Prin trecere, vad ca aveti musafiri.Sper ca nu deranjez.
-Nu deranjezi ci chiar ma bucura ca ai venit . Vrem sa ii cunastem pe prietenii fetelor noastre.
-Eu sunt Lucas, imi pare bine sa va cunosc.
A trecut ceva timp de cand nu ne-am mai vazut cu Lucas . Oare avem iara probleme? Nu de alta , dar atunci cand ne face vizite neasteptate sigur vine cu vesti proaste.
-Bianca, Urs puteti veni putin?
Singur era de rau.... Ne-am dus in camera Xeniei , era ce-a mai departata camera de sufragerie. Nu permiteam ca parintii nostri sa auda discutia noastra.
-Parintii voatri stiu ca stati cu niste vampiri?
-Normal ca nu.... Habar nu am ce sa facem.Nu putem sa ii dam afara din casa, abia i-au acceptat pe baieti.
-Vedem noi,dar pana atunci avem o problema.
-Ce s-a mai intamplat ?
-Pai acei vampiri au aflat ca nu le-am dat cutitul original.
-Aoleu...
-Ei nu știu unde locuiesc...asta e bine,dar o sa afle cumva,trebuie sa mergem la ei si sa îi infruntam cand se asteapta mai putin,pana nu e prea tarziu.
-OK, si cand ar fii asta?
-Mai..
Batea cineva la usa.
-Sunt Sorin,pot sa intru?
-Da,doamne ne-ai speriat foarte rau.
-Lucas continua!
-Maine,și de data asta pana sa apuna soarele,ma indoiesc ca au inele si cred ca ar fi mai usor sa ii doboram.
-Ce ne facem cu parintii nostri,o sa ne intrebe unde mergem.
-Tu,Elena si Eliza ati putea sa ramaneti acasa,oricum e periculos.
-In nici un caz.
Am auzit-o pe mama strigandu-ma,ne-am intors in sufragerie.
-Eu si Cale,o sa plecam maine.
-Juno vin-o putin.
-Pentru?
-Trebuie sa iti zic ceva.
-OK.Ok.
Lucas i-a explicat totul lui Juno.Chiar intrasem intr-o situatie foarte complicata...cum o sa iesim noi din asta? !
-In seara asta noi mergem la hotel,ne vedem maine.Aveti grija de voi.
-Pa ,mama.
Am incuiat usa si am rasuflat usor.Ne-am asezat pe jos si am inceput sa vorbim,ne trebuia un plan.
-Lucas ai adus arme?
-Da.
-OK,eu zic ca tu , Elena si Eliza sa mergeti maine cu parintii vostrii sa le prezentati orasul cat timp noi suntem plecati.
-Xenia de ce poate sa vina cu voi?
-Pentru ca ea e vampir.
-Vrem sa ajutam.
-Elena e periculos.
-Si pentru tine e periculos Sorin.
-Bianca tu ai inteles,nu?
-Urs vreau sa vin,vreau sa te ajut .
-Fetelor ne ajutati stiindu-va in sigurata.Asta ne mai lipseste sa patiti ceva acum.
-Bine...
(Am scris acest capitol cu Elena Mira)
