Loved

5✏️

Brook merge cu pași lenți spre usa. Se uita in treacăt la ceasul de pe hol care nu arata mai mult de 12:04. Era o noua zi. O noua zi in care putea face atat de multe lucuri ,dar in schimb își începe ziua deschizând usa unui nebun care suna încontinuu de câteva minute .

— Cine e?, Nick se trezi ,deschizând usa camerei de oaspeți.

— Ti se pare ca stiu? , ii răspunse aspru.

Ridica din umeri si trânti usa. Il înjură. Era nevoită sa il tina pe Nick la ea câteva zile pana când își găsea un apartament in care sa locuiască. Privi prin vizor si nu vazu nimic. Cineva il acoperea cu degetul. S-a întors pe călcâie si făcu câțiva pași .

— Daca nu vrea sa-l vad, nici eu nu vreau sa deschid usa, spuse in șoaptă.

Împinsă de un aer care își făcuse brusc prezenta in camera, se întoarse 180 de grade si deschise usa. Băiatul cu paltonul maroniu si un trandafir alb. Vru sa închidă usa ,insa el își puse bocancul , blocând usa.

— Nu ma lasi sa intru?

— De unde sti unde locuiesc?

— Am adus ciocolata amăruie .

— Ma sperii.

Si cu toate astea il lasa sa intre in casa, controlată parca de o forța invizibila. El se așeza pe pat de parca ar cunoaște fiecare colț al casei ei , iar ea nu știa ca el chiar știa asta. Se duse pana in bucatarie si turna din termos ceai in doua cești albe. Au rămas in liniște ,de parca ea ar fi știut cine e, iar pentru o secunda , el se gândi la asta. Daca aflase?

— Cum te cheamă?

Nu aflase.

— Kevin.

Nu știa de ce a mințit-o. Nu il chema Kevin,ci Jason. Ea zâmbi. Daca i-ar fi zis ca il cheamă Jason ,exista posibilitatea sa își dea seama. Posibilitatea asta era doar in capul lui.

— Eu sunt Brook, spuse zâmbind si ii întinse mâna. Ai ceva de vorbit cu mine? Mi se pare cam devreme pentru o conversatie.

— Cele mai sincere conversații se fac după miezul nopții, ii șopti el.

— Nu si cu un necunoscut, zise si începu sa rada.

Jason zâmbi fals. Ura ca ea sa ii zica ca e un necunoscut. Il cunoștea foarte bine si nici nu își dădea seama. Ea observa expresia lui si ii puse o mâna pe umăr si ii zâmbi sincer. Ceva o făcea sa aibă încredere in el si asta o speria.

— Glumesc, continua ea. Nu stiu ce ma face sa am încredere in tine. Cred ca nu ar trebui.

Regreta imediat tot ce spusese ,insa "Kevin" zâmbi si se ridica, îndreptându-se spre paltonul lui care stătea agatat in cuierul negru.

— Pleci? , întreba ea. In glasul ei se observa o urma de dezamagire . Deși credea ca nu il cunoștea deloc, nu voia sa plece.

— Nu. Vrei sa plec?

Nu răspunse ,iar asta il bucura pe Kevin căci era evident ca nu voia sa plece. Își scoase pachetul de țigări din buzunarul paltonului si il arunca in pat . Ciocolata o lua din celălat buzunar si zâmbi mergând cu ea inapoi in vârful patului.

— Servește-te! ,ii zise el .

— Nu, mulțumesc . Nu mai fumez.

Băiatul ridica o sprânceană si scoase ,in ciuda protestelor fetei, o tigara din pachet si o aprinse. Sufla fumul încet spre ea si Brook ofta adânc. Lua pachetul si își scoase o tigara.

— Nu fumezi, nu?

— Pentru tine fac o exceptie.

— A sunat romantic.

— A sunat ciudat, zise ea zâmbind.