A Kidnapped Girl

Capitolul 11..

Lectură plăcută!

Amandoua il vedem pe Kevin cum se indeparta de noi... Eu ma uit in stanga si in dreapta dar nu era nimeni desi era presimtirea aia ciudata ca era cineva care parca stia ce se întâmplă...

Vad ca Kevin nu aparu pana acum asa ca o iau pe Ema si ma duc după Kevin...paşi noştri faceau cateva zgomote mici in urma noastră. La un moment-dat ajungem intr-un hol micuţ unde la cativa pasi era uşa. Nu imi venea sa cred ca puteam evada. Dar cum se zice ca nu toate visele ti se pot îndeplini. Simt o bătaie destul de puternică pe umarul meu:

- Oo, iarăşi voi. Defapt tu! Si isi ţinti ochi insepre mine omul cel hain...Voi, chiar credeaţi ca asa usor puteţi sa scapati de aici...nț nț nţ... Se vede ca noi astazi nu suntem cuminţi si ca vrem sa o încasam , asai?
- N-Nu... Si ma balbai in fata acelui om.
- Iar tu blondino! Credeam ca esti de partea noastră nu de a lor.
- Doar credeai , atat! Haide lasa-ne sa plecăm odata de aici.
- Vai, tu papusico! Crezi ca o sa va dau drumu asa usor? Nici moarte, sa va fie clar... Doar şefu daca mi-ar spune sa va dau drumu as face-o, dar nu l-aş crede..
- Ei bine din nefericire pentru tine eu iti spun sa crezi, hai dă-le drumu ! Se auzi vocea masculină a lui Irving din spatele omului fara suflet.
- Dar ...
- Ti-am spus sa le dai drumu! pana nu ma răzgândesc..

Ma uit atenta la Irving si ma duc sa il imbratisez desi nu imi era in caracter sa fac asa ceva .

- Multumesc!
- Hai du-te odată! Si il vad cum isi intoarse spatele.

Vad cum uşa cea mare din faţa noastra se deschise. O iau pe Ema de mana si ma grabesc sa iesim din curte...

In faţa casei vad o masina destul de mare neagra care i se deschise o uşă. Ma uit in ea si era chiar sora mea si James. O vad ca avea ochii roşi si cateva lacrimi pe faţă. Nu puteam sa o vad in halul ăsta asa ca o iau in brate si ma urc in maşina împreună cu Ema. Dupa fata lui Amber imi dădusem seama ca ea deja stia tot ce sa intamplat. Ma uit la volan si era chiar Kevin. Eroul meu.

- Deci ai vazut ca pana la urmă am putut sa te scot de acolo?

Incep sa rad cu cateva lacrimi pe faţa si ii spun :
- Da, am vazut! :))

Dupa cateva ore de mers ajungem insfarsit acasa... Cobor jos din maşina si ma duc in fata uşi. Aprind luminile casei si nici acum nu imi venea sa cred ca eram acasă , cu toti cei dragi si in special cu sora mea si cu Kevin. Ei in momentul de faţa erau cei mai importanti oameni pentru mine. Il vad pe Kevin in spatele meu si il strang in braţe. O părticica mica din tricoul lui se udă din cauza lacrimilor mele.

- Haide, iubito! Nu mai plange, uite suntem acasa, si bine. Si vezi ca daca mai plangi o sa ma supar rau de tot pe tine. Ok?
- Ok, promit! Incep sa rad la spusele acestuia si il vad cum imi sterge lacrimile de pe faţa.

Urc scarile si ajung in camera mea unde aprind lumina. Ma asez pe pat si vad ca si sora mea intrase in cameră.

- Haide, stai jos!
- Deci.. Sti ca nu vreau sa te intristez si nici nu vreau sa iti remintesc.. Dar vreau sa sti ca eu de acum încolo o sa fiu mereu si mereu langa tine si ca poti sa te bazezi oricand pe mine cand o sa iti fie greu. Pentru ca asa fac surorile, nu?
- Da, asa fac surorile, dar nu trebuia sa imi spui lucrurile astea pentru ca eu le stiam deja..si ii iau mainile in palmele mele. Şti, Amber eu am sa iti spun ceva.

Dar chiar atunci aparuse si Ema in camera mea.

- Opss. Scuze, fete. Chiar nu am stiut ca sunteti aici. Eu cautam baia.
- Nu, nu. Haide stai si tu cu noi aici, pentru ca de acum o sa fi si tu una de a noastră. O sa fi o sora mai mare pentru noi.
- Mulţumesc, chiar nu stiu ce sa zic.
- Nu trebuie sa zici nimic, eu trebuie sa ma duc in baie sa fac un dus si va las pe voi sa va cunoaşteţi mai bine. Apropo Amber, Ema e fata care am cunoscut-o acolo.
- Ok..

Eu intru in baie si ma dezbrac de hainele pe care le aveam pe mine. Cred ca le si arunc .

In fine, sa trecem peste.

Dau drumu la robinet sa curga apa in cadă. Dupa 10 minute cada se umplu cu apa fierbinte. Ma bag in apa si ma relaxez . Parca toate pacatele pe care le-am facut si greselile mi se duseră, parcă nici nu mai simţeam ca mi sa intamplat sa fiu rapitã. Si la acea femeie ma gandeam încontinuu...nici nu stiam ce sa cred. Desi, după cum spuneam ca femeia din poza era mama mea, si nici nu stiam cum sa ii spun si lui Amber . Imi era teama cum o sa reacţioneze. Dar sa trecem peste, si sa lăsăm toate gandurile astea deoparte. Ies din cadă si imi înfăşor prosopul pe corp dupa care ies din baie lasand in urma mea doar apa si aburi. Ma sterg bine, bine si ma duc la dulap unde imi aleg niste haine mai comode ca tot era seară. Cobor jos si ii vad pe toti stand pe canapea. Ma duc la Kevin si stau in bratele lui. Ma uit la Josh si la Amber care se parea ca erau deja împreună. Doar Ema era singura dintre noi.

-Pai, fetelor, eu ma duc la culcare.
- Dece nu mai stai Ema?
- Mnuj.. Sunt puţin obosită dupa toata ziua pe care am avut-o.
- Ok . Vezi ca ti-am pregatit in camera mea pe pat niste pijamale, ca oricum Kevin nu sta aici in seara asta ca are putina treabă si maine o sa iti pregatim camera cea nouă.
- Bine, mersi mult de tot.
- Nu ai pentru ce. Haide dute.

Dupa ce Ema plecă, il vad pe Kevin ca se uita la mine si imi spuse:

- Pai.. Eu nu am nici o treaba in seara asta.
- Da stiu. Dar ce era sa fac sa o las sa doarma in camera aia.
- Pai ce are camera aia? Ma rog..
- E dezordine acolo.
- Aha.. Ok, pai si atunci eu unde dorm?
- In camera aia. Nu am altundeva.
- Pe bune?
- Da...
- Haide măi ? serios?
- Da.. Adica ce are? E o simplă cameră si ca sa nu te simti singur si ca sunt nesimţita o sa..
- O sa ce???
- O sa te conduc pana acolo adica pana in faţa uşi...si incep sa rad in şoaptă indrepandu-mi privirea catre televizor...

Hello voi toţii.. Sper sa va placa capitolul acesta si ne vedem in capitolul 12. Va puup 😄❤❤