capitolul 22(part.2)

31 6 2
                                    

(In bucatarie)

Amber POV ies din camera si ma duc catre bucătărie unde intru si ma aseaz pe scaun unde rup o bucata de cozonac si bag in gura.

Amelia- Du-te dui si lui Brianna, Amber!.
Amber- Nu vreau sa ma duc acolo.
Amelia- Pai, dece?

Chiar atunci intrase si Josh rămânând pe loc .
Josh - Cred ca din cauza mea ...

Ma uit la el cu multa ură dar si puţin bucuroasa ca a venit si ma duc in camera la Brianna.

Brianna POV.

Il vad pe iubitul meu si pe Amber pregatindu-ma si imbracandu-ma cu o suta de mii de haine... Aceasta imi inchia fermoarul de la geaca.

-Pot si singura, Amber!...

Kevin imi puse gluga in cap dar Amber il intrerupse pieptandu-mi parul...

- Amber, nu e nevoie. Merg la spital.
- Sora mea trebuie sa fie cea mai frumoasă, oricum ar fi ea.
- Amber, surioara. Me faci si pe mine sa plang daca mai plangi .
- Bine, iarta-ma. Si ies din cameră unde ma intalnesc cu bunicul....
Bunicule, stai!. Mi-e frică.
- Dece?
- Am mai vorbit depsre asta , puterea de dinainte.
- Stiu, ca exista cazuri in care pacienţii, s-au trezit brusc intr-un timp pentru apoi sa moara împăcaţi.
- Nu!... Si imi scutur capul in semn ca asta nu se va intanpla cu Brianna.
- Dar, au fost si cazuri in care pacientii sau facut bine fara nicio explicaţie.
- Da, dar tu cu experienta ta, ce zici? Ce e asta?
- Nu pot sa dau nici un verdict. De'asta vreau sa mergem sa facem analize complete ca sa fim siguri si daca exista puterea aia de care vorbesti tu trebuie sa existe un verificat de adrenalina sau ceva. Care a facut-o sa se trezeasca la loc in viaţa.
- Imi e teama sa nu fie...
- Nu te gandi la asta acum.. Gândeşte-te ca vei trai indeajuns si tu si ea impreuna amandoua. Daca Dumnezeu a facut cadou de Craciun minunea asta , nu cred ca o sa dea inapoi.

(Brianna si Kevin)

Brianna- O sa mor de cald!..
- vreau sa nu mai glumesti cu asta..
- cu ce? ...aaa, ca am spus ca mor, de cald.
- Te rog...
- Gata. Imi pare rău, stiu ca ti-a fost greu. Chiar nu am vrut sa te chinui.
- Si mie imi pare rău.. Nu ar fi trebuit sa te las singura. Ar fi trebuit sa am grija de tine.
- Acum sunt langa tine...
- Iti promit ca nu o sa te mai las singură, nu o sa mai faci vreun pas fara mine.
- Dar sunt langa tine... Sa nu plangi!... Il vad cum se apropie de mine si ma îmbrăţişa managaindu-mi parul....acum chiar imi e cald. Acesta zambi, ma saruta pe buze iar dupaia imi oferi un pupic pe frunte. Cred ca ma simteam cea mai împlinită din lume...

(In bucatarie Amber, Josh, Ema si Amelia).

Amelia-Cred ca ar fi mai bine, sa va las!.
Amber- Nu!
Josh- Ba da!
Amber -Ba nu, nu ai dece sa pleci pentru ca nu are absolut nimic sa imi spună.
Josh- Pai uite ca chiar am sa iti spun foarte multe. Dar as vrea sa fim doar noi doi, evident, daca se poate.
Amber- Da' ce? Avem secrete ,avem ceva de împărţit, nu!.. Asa ca poti sa spui de faţă cu ele.
Amelia- Okay, eu ma duc sa chem un taxi pentru spital.
Josh- Mersi.
Ema- Foarte buna idee, si eu ma duc dupa niste muraturi ca si asa nu mai aveam...

Josh ramane in fata lui Amber unde Josh se sprijini de masă.

Josh- Amber, am foarte multe sa iti spun. Nici macar nu stiu de unde sa incep.
- Dar ce ar fi sa nu mai incepi. Ce ar fi sa nu imi strici fericirea si sa ma lasi sa ma bucur de Craciunu' ăsta.
- Stiu, ca plecarea mea ti-a facut foarte mult rau.
- Mhm... Mamă, dar cata importantă ne dăm. Ce vrei sa auzi de la mine? Ca am suferit? Asta o sa te Faca sa te simti mai barbat?... Okay, da. Da am suferit, am suferit ca o fetiţa proasta si îndrăgostită. Gata, ti-am gadilat orgolilul? ...nu? Pai, pot sa mai continui, am suferit atat de mult ca am fost aproape sa imi tai venele pentru ca tu ai fost visul adolescenţei mele. Te simti mai barbat? Oh, sti ce?... Da, am suferit. Dar asa cum am suferit, asa mi-a si trecut. Si acum sunt inconjurata de persoane care ma iubesc si din punctul meu de vedere tu nu ai ce cauta printre ele. Locul tau nu e aici, sau cel puţin nu pe continentul ăsta.
- Sa inteleg ca ăsta e felul tau de a'mi spune ca nu mai avem ce discuta.
Amelia - Taxiul ar trebuii sa ajunga cam in două minute. L-am chemat acum vreun minut deci trebuie sa fie pe la poarta. Voi mai aveti?
Josh- Da
Amber - Nu, nu mai avem. Si o sa te rog, Amelia, sa vii cu mine.
Amelia-Sigur ca da.
Josh - Ok...

Tocami atunci iubitul meu Kevin ma lua in brate si ma conduse pana in ambulanţă.

-Mai cu putere, tot asa o sa ma iei de nevasta?
Bunicul - Cand ii e lui Kevin de căsătorie, o sa te scape din braţe. :)))))

Tocmai atunci Kevin se facu ca ma scapa si ca se împiedică.
Kevin - ...Mamă, ce era sa te scap.. Ai vazut iubito??:)))) Ne urcam toţi in ambulanţă si ne indreptam inspre spital.

...dupa jumatate de ora de mers. Ajungem in centru si vad cum toate străzile si copacii erau împodobiţi cu fel de fel de luminite si chesti de Crăciun. Eram foarte fericita si eu stiam ca totul va fi bine atata timp cat eram cu cei dragi si cu baiatul visurilor mele.

Heii dragii mei. Sper sa va placa .. Va pupii si va iubesc băă..😘😘😘😘


















A Kidnapped GirlUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum