Forever friends - A Harry Styles Fan-Fiction

Capitolul 5

Am ramas in bratele lui Zayn pentru un timp. Atunci cand am stiu ca fratele meu era langa mine am prins curaj,si, am mers impreuna sa o vedem pe mama. Arata...nu am cuvinte sa explic cum arata. Fata ei era umflata si plina de rani deschise. Bratele i se invinetisera acolo unde fusese lovita. Si, de fapt, mama intrase dupa accident intr-o coma profunda. Nu am putut doar sa plecam si sa o lasam sa lupte de una singura. Zayn a mers si a semnat acele hartii pentru mine. Nu eram in stare nici sa tin ceva in mana, dar sa mai si semnez ceva. Harry a ramas cu mine, dar l-am asigurat ca sunt in regula si l-am trimis acasa.

Au trecut doua saptamani de la accident. S-au intamplat atat de multe de atunci. Corpul mamei inca rezista loviturilor puternice. Am asteptat sa se trezeasca. Inca asteptam. A avut loc si inmormantarea lui tata. Doamne...inmormantarea lui tata. Suna atat de ciudat. Mereu glumeam pe seama lui ca o sa aiba in jur de 80 de ani cand o sa se intample si o sa fie un batranel glumet si cu jumatate de chelie. Si ii mai ziceam ca o sa moara uitandu-se la un meci important, cu o bere in mana si prietenul sau cel mai bun, John, langa el. Preferam oricand asta, in locul a ce s-a intamplat. S-a dovedit ca a fost vina celuilalt sofer, care are 20 de ani. Tata a murit din cauza unui pusti care se grabea la o petrecere in alt oras. El nu s-a ales decat cu cateva zgarieturi si un ordin de restrictie impotriva lui Zayn, care, a vrut sa-i faca o noua freza atunci cand a venit si si-a cerut scuze in cel mai penibil mod posibil. As fi vrut sa pot sa-l lovesc si eu ca sa aiba un ordin de restrictie si impotriva mea.

O noua zi trista pentru noi. O alta zi in care stam si o privim pe mama si ne mai ridicam din cand in cand de pe scaunele noastre ca sa mergem la baie sau sa ne plimbam putin pe hol ca sa nu amortim de tot. Dar ziua asta pare mai promitatoare. Dupa ce m-am intors de la tonomatul de jos de unde am luat doua cafele, m-am intors sus si i-am gasit pe Zayn si pe mama vorbind. Eram atat de fericita. Doctorul a zis ca ar trebui sa mergem acasa sa ne facem cate o baie, si , sincer aveam nevoie disperata de una. Am plecat de la spital si am luat un taxi spre casa.

Of, mereu imi pierd cheile atunci cand chiar nu e momentul. Haide odata ! Chiar nu am chef de un alt joc "De-a v-ati ascunselea" cu cheile alea nenorocite. Aleluia ! Bag cheia in usa si aceasta se deschide cu scartait usor.

-Mergi tu prima? ma intreaba fratele meu cu o voce ragusita. Nu am mai fost acasa de cateva zile si tot de atunci, nu am mai facut un dus. Nici nu am mancat foarte mult. Harry a venit si ne-a adus mancare in fiecare zi. Chiar ma bucur ca nu a disparut cum ar fi facut oricine altcineva in locul sau.

-Cred ca da. Ar trebui sa o suni, ii zic si zambesc usor. Imi intoarce zambetul si da din dap in semn aprobator. El are zambetul cald al mamei. El, seamana cu mama. S-a indreptat cu pasi grei spre bucatarie in timp ce eu am mers spre scari. Am urcat la mine in camera. Casa era pustie. Nici o miscare in afara de zgomotele care veneau din bucatarie, unde Zayn probabil gatea. Ok, o sa iasa un dezastru daca ala gateste. Zambesc si ma duc in fata dulapului. Imi iau alte haine si ma duc la baie. Merg prima oara in fata chiuvetei sa ma spal pe fata. Ma uit in oglinda mare si ma sperii de reflexia mea. Arat groaznic. Am cearcane din cauza lipsei somnului si ochii rosii de la plansul continuu. Sunt palida. Arat ca o fantoma. Ma spal pe fata, apoi imi las hainele in cosul de rufe si intru sub dus. Apa rece ma calmeaza cat de cat. Dupa ce mi-am terminat dusul si mi-am schimbat hainele am mers jos. Ce nai-

-Zayn? strig dupa el si astept sa imi raspunda. Toata casa e plina de un fum gros. Asta s-a apucat sa ne dea foc?

-Ajuta-ma Maya !

-La ce naiba ai dat foc?

-Asta s-a ars! si arata cu mana spre o tigaie de pe aragaz . Inchid aragazul si merg sa deschid geamurile. Dupa ce a iesit fumul din casa, m-am dus in bucatarie, unde statea pe scaun si am inceput sa rad de el.