The guy who smiles the most. [L.Tomlinson]

Primele zile .

Hello, dears. Vreau sa va intideti pe canapea, in pat unde vreti voi si sa beti o ciocolata calda, inainte de a afla interesanta mea poveste. Nu va mai tin predici despre sentimente, poate doar fac mici paranteze (si parca vad ca o sa ma intind si voi dezvolta alte subiecte) . Vreau mult sa vad si parerile voastre, adica... cum ati fi reactionat, si va rog sa imi raspundeti la anumite intrebari care vi le pun. Ok, gata cu introducerile. Sunt gata de povestit.

***

- Lasa-ma in pace Lou! mi-a urlat in fata.

-Harry, degeaba te enervezi, te foloseste!

-Dar de unde stii tu? mi-a reprosat.
S-a apropiat de mine cu pasi apasati de langa gramada de cioburi, ramase in urma paharului spart. Harry putea fi o bestie cand era nervos.

- O iubesti, asa-i? s-a incruntat.

-Ce?! Nu! Esti nebun? Harry, sunt... prietenul tau cel mai bun si iti vreau binele.

L-am simtit pe Harry incordandu-se, dar nu a mai zis nimic si a plecat. M-am asezat pe canapeaua crem din sufragerie si ma uitam in gol, gandindu-ma la cearta noastra. M-am indreptat catre camera mea si simteam nevoia sa vorbesc cu cineva. Nu o puteam suna pe El' , era la cursuri. Asa ca m-am decis sa incep un jurnal. Nu aveam niciun caiet cu pagini goale, asa ca am luat o foaie si un pix si am inceput sa scriu.

"Acel moment cand nu stii la cine sa apelezi, nu vreau sa ii sun pe baieti, iar El' e la cursuri. Sunt prea slab ca sa spun ce simt, sunt prea slab si daca ar fi sa ma bat, nu as avea tupeul. Cand eram mai mic totul era diferit, dar cand cresti totul e o responsabilitate. De aceea refuz sa cred ca am 21 de ani, sunt inca un copil, deci voi zambi in continuare."   Am simtit cum lacrimi mi se aduna in coltul ochilor , dar nu am plans fiindca sunt baiat si sunt puternic. Am impaturit foaia si am pus-o intr-un sertar pe care l-am inchis cu cheia.

Telefonul a vibrat in buzunarul pantalonilor mei negri si am raspuns. Era Zayn.

-Hi, Zaynie !
-Hey, bro' ! Grabeste-te , stii ca avem repetitii.
-Serios? Daca nu ma sunai stateam si adapam caii.

Zayn mi-a ras in telefon si mi-a sugerat sa ma grabesc.

I-am inchis si am pornit spre studio.
Evident, am dat ochii cu Harry. Privirea si comportamentul lui rece ma raneau oarecum, dar nu am bagat in seama si am continuat sa fiu Louis.

Am repetat ore intregi si se pare ca am facut pe plac managementului. Eu cu Harry nu am vorbit deloc. Nu ne lasa in fata Directionerelor sa fim noi, sa ne imbratisam , sa radem sau sa vorbim prea mult ca lumea sa nu creada chestia cu "Larry Stylinson' nu inteleg care e problema lor, e viata noastra privata dar o data ce intri in showbizz, nu mai asa ceva.  Cum se spune: "Showbizz is a bitch! " e foarte adevarat, v-o confirm eu.

Am mers fiecare acasa si nu m-am deranjat sa il intreb pe Harry daca mergem impreuna. Stiam ca o sa imi raspunda "Merg la Diana" sau "Vin mai tarziu, lasa-ma acum!"  . Am vrut sa ii zic  lui El sa iesim, dar ... nu aveam nici un chef. Plus ca papparazzi vor fi pe urmele noastre si va fi un rahat totul. Imi sunt de ajuns ca se pun poze photoshopate cu noi, pe internet. De ce? Pentru ca Larry si pentru ca oameni prosti.

M-am intins in patul meu moale si imi venea sa urlu, eram nervos si incepeam sa ma satur de prostiile astea. Vroiam sa dorm si sa nu ma mai trezesc pana cand se termina toate astea. Pana cand Harry, daca nu vom fi gay, macar sa isi gaseasca o fata draguta care sa il iubeasca pe el. Nu o papusa care vrea doar banii lui. Cred, adica asa pare..nu prea am vorbit cu ea.
Am inchis ochii cu speranta ca voi adormi , chiar daca stiu ca nu pentru cateva luni sau poate ani. Probabil m-ar inmormanta , ar crede ca sunt mort sau ceva .
Fara sa imi dau seama am cazut intr-un somn adanc.

M-am trezit langa mine cu....Eleanor?! Cand a venit aici? Parca avea cursuri... in fine.

-Hei, El' ... am spus confuz.
-Heiii ! a chicotit si m-a pupat e frunte.

-Nu ai cursuri? Am intrebat somnoros si m-am ridicat in fund.
-Lou, ai dormit mai mult decat crezi.

A ras. Oare cat am dormit? Speram sa fi dormit vreo 2 ani , iar eu acum sunt convins ca nu sunt gay si Eleanor e iubita mea. Dar, ma indoiesc. Mi-am scuturat capul si am mers la baie. M-am uitat in oglinda si aratam ca dupa razboi. Par ciufulit , cearcane accentuate. Hei, stiu ca probabil credeti ca ma comport ca o regina, dar si baietii sunt interesati de aspectul lor.

Am intrat in camera, si Eleanor nu mai era pe patul meu. Ok, acum chiar sunt confuz. M-am uitat la ceas si se pare ca am dormit de ieri dupa-masa pana....azi la amiaz. Era ora 12:30 .
Eh, se pare ca nu am dormit chiar 2 ani,dar merge si asa.

**
Ok, nu stiam ce e mai rau. Sa ma cert cu Harry sau sa ma ignore? Ma simt ca un om aruncat din avion care nu are parasuta. Si nu, chiar nu inteleg de ce ma simt asa.  In fine, ma bucur oarecum ca Eleanor a plecat , aveam nevoie de cateva momente singur. Si sa imi adun gandurile. Asa ca, mi-am deschis 'sertarul secret"  si am luat o foaie si un pix.

"Hei , jurnalule. Poate ar trebui sa te numesc cumva, ca sa nu para dubios ca vorbesc cu ...o foaie de hartie. Tot cevreau e sa ma descarc...

-Heii, stiu ca deocamdata e banal dar nu prea am avut timp, scuzee