Dominance || RO

Capitol 13

*Vanessa P.O.V.*

Incerc sa opresc ochii din a-mi da de gol suferinţa si neincrederea. Dean a reusit sa faca ce a vrut din mine. De ce as fi crezut ca el vrea sa se schimbe? De ce i-am cazut in plasa de minciuni.

Avea dreptate cand a spus ca sunt a lui. Sunt bataia lui de joc. Il uram...il uram asa de mult. Nu...ar trebui sa ma urasc pe mine. Stiam ce ma asteapta . El a profitat de inocenta si bunatatea mea. Imi las amprenta in aer cu o privire veninoasa dar in acelasi timp plina de durere si dezgust. Eram dezamagita de mine. Sper ca acea profitoare de mama mea sa se bucure de banii obtinuti din suferinta mea. Daca asta isi dorea...ei bine a meritat fiecare banut.

Ies din casa cu lacrimi in ochi ce din pacate au reusit sa isi faca prezenta. Ma durea inima. Nu...ma durea sufletul. Imi este mila de mine, de ce am ajuns. Eram in acelasi timp dezamagita.

El nu mi-a promis ca nu mi-ar fi cauzat durere. Oare asta este iubirea? Suferinta? "Relatia" dintre mine si Dean este...a fost. A fost? Orice ar fi fost, a fost bazat pe fantezie si o gluma. Nu stiu pe cine ar trebui sa urasc mai mult - ma intreb in timp ce urc in masina si pornesc motorul masinii lui Dean; nu ii va sinti lipsa cum nici eu nu ii voi simti lipsa inimii mele - .
Ar trebui sa o urasc pe mama, sau pe Dean? Nu...ar trebui sa ma urasc pe mine. Ar fi trebuit sa scap. Nu ar fi trebuit sa il las sa isi faca drum inspre inima mea fragila. De fapt acum fug. Fug de el, de trecut, de noi. Dar cine stie daca a existat un noi si pentru el?!

Nici nu s-a obosit sa vorbeasca! Probabil este deja la ultimul etaj cu...ea...in brate uitand de mine. Poate este mai bine...nu as mai suporta o alta minciuna sau o alta promisiune nerespectata din partea persoanei care intr-o secunda a trecut de la tot ceea ce am mai bun la ceea ce urasc mai mult.

Unde voi merge...ce va fi de mine? Mama ar scapa de mine la alta licitatie. La Dean nu ma pot intoarce. Cred ca va trebui sa imi petrec noaptea intr-un hotel...
Am inceput sa ma intreb de cand am plecat, oare cum ar fi fost viata mea, fara el...evident mai buna...sau mai rea? Nu stiu. Nu mai vreau sa stiu ce a fost intre mine si el. Vreau sa il uit! Il urasc!
Ba il iubesti ... de ce te minti? De ce porti o lupta cu tine insuti?

Subconstientul meu nu ma ajuta...

***

Parchez in fata unui hotel din apropriere. Oare voi ramane pe strazi sau voi gasi un loc de munca si imi voi continua viata cu cineva ce tine cu adevarat la mine?

Heey! Am ajuns pe locul 241 in povesti de dragoste! Stiu ca nu este chiar locul 1 dar pentru mine inseamna enorm! Va ador!
Apropo, am inceput o noua carte : "Because". Sper sa treceti cu un ochi pe acolo. Va pup!