Totul începe cu o dimineaţă de primăvară, un fluture şi o floare, o zi de vară, un sărut şi-o iubire, un amurg de toamnă, o lacrimă şi o despărţire, o noapte de iarnă, un strigăt şi o obsesie. Şi toată viaţa noastră e o înşiruire de amintiri, un lanţ nesfârşit de răsete şi strigăte de durere, un lanţ care naşte obsesii, le creşte şi le împresoară, le fructifică şi le controlează. Şi cine mai e păpuşarul din spatele marionetei vieţii noastre când fiecare zi ne aduce noi şi noi dorinţe chinuitoare care ne domină?
Te-aş fi întrebat asta cândva...dar nu ai fi ştiut să-mi răspunzi. Nici eu nu ştiu... Să nu crezi că scriu pentru tine sau despre tine. Scriu pentru suflete şi despre suflete. Scriu despre realitate şi minciună. Scriu despre imaginaţie, despre vise, despre ireal, despre zâne şi zmei, parfumuri şi sclipiri de diamant. Scriu pentru mine, pentru fiecare parte din mine căci, Doamne, multe sunt! Scriu pentru speranţele din mine, pentru dezamăgirile din mine; scriu ca să pot visa în continuare, scriu ca să mă pot juca cu propriile gânduri şi propriile temeri.
Mai ştii când mă întrebai la ce mă gândesc? Dar ce ţi-aş fi putut spune? Că sunt pierdută printre obsesiile mele, printre oglinzi şi geamuri, printre amintiri şi speranţe, printre frici şi fum? N-ai fi înţeles. Îţi spuneam că nu mă gândesc la nimic. Şi te sărutam. Şi mă găseam printre obsesiile mele, printre geamuri şi oglinzi, printre speranţe şi amintiri, printre fum şi frici.
CITEȘTI
Cafeaua de la miezul nopții
Ficțiune generalăEste prima dată când îmi fac curaj să public ceva ce am scris, chiar dacă public sub un pseudonim. Povestea urmărește evoluția Adelaidei, o tânără care își pierde amintirile din ultimii trei ani în urma unui șoc emoțional. Ultima ei amintire o lasă...
