Secretul Vrajitoarelor

Capitolul 4

- Când am avut 15 ani, mama mi-a spus că sunt vrăjitoare, trebuie să înving răul creat de Felix Moore, adică trebuia să îl omor. La varsta de 17 ani, am născut-o pe bunica ta, mama a spus ca am facut-o de rușine și ma alungat de-acasa, a trebuit sa îmi continui misiunea singură, cu un bebelus de numai câteva săptamâni, m-am dus la tatal bunicei tale, acolo m-or primit cu mare bunătate. La 18 ani, credeam ca sunt gata pentru al invinge pe Felic, lăsând un copil de nici un an în urmă. Felix într-un final m-a învins, m-a omorât si mi-a dus corpul în fața casei mamei mele. Mama și-a luat nepoțica si a avut grijă de ea, de aceea mama ta nu m-a văzut niciodată. Te-am vegheat de cand te-ai nascut, îmi povestește cu tristețe.
- Îmi pare rău, spun eu. Felix încă mai trăiește?
-Nu, dar strănepotul său da.
-Si mama cu bunica s-au luptat cu familia aia?
- Clar că nu, doar stranepotul său a mostenit rautatea lui Felix. Mama ta nu știe ca provine dintr-o familie de vrajitori și așa este mai bine, spune ea.
- De unde îmi dau seama cu cine va trebui să mă lupt? întreb eu.
- Ai grijă cu cine vorbești, învață fiecare vrajă din această carte, eu te voi veghea.
Si apoi a disparut.
-Nu pleca te rog, vreau sa stiu mai multe...
Și chiar în momentul nepotrivit apare mama în cameră...
-Cu cine vorbeai Sophia? întreabă ea.
- Citeam. Spun eu voind să o conving.
-Da...sigur, spune mama iesind din cameră.
Acum știu de ce a dispărut așa de repede străbunica mea, sper să mai apară, am multe întrebări să îi pun.
Mama clar mă crede nebună, dar doar pentru ca am spart o oglinda! Este ceva normal, cred. A și să nu uităm faptul că acum crede că vorbesc singură sau mai rău...prieteni imaginari!
Dar abia astept sa fac prima vraja.
* * *
După puțin timp, am luat cartea și am început să o citesc. Unele vrăji sunt mai lungi, altele mai scurte, chiar și de un cuvânt. Este ca o ciorbă de limbi, unele vrăji sunt pe latină, altele pe greacă, engleză, ebraică și unele nu le recunosc.
Mi-am adus aminte ca am primit pe clasa a doua o invitație la o zi de naștere de la o fată cu care nu mai vorbesc de mult și nu îmi mai este folositoare. Asa ca am luat-o în mână, m-am concentrat și am spus "incendia".
Am observat că nu invitația arde, ci poza in ramă cu mine și Phoebe.
Am scos din ghiozdan sticla de apă și am aruncat toată apa pe ramă. O să refac cumva rama asta. O să cumpăr alta și gata. Se vede că sunt o începatoare.
M-am gândit să fac altă vrajă pe invitație, dar fără să mai dau foc la ceva. Am rupt invitația în mii de bucățele, aceste mii de bucățele fiind doar patru și am spus "reparo", bucățelele s-au lipit și invitația arăta de parcă nici nu am atins-o.
A mers! Prima vrajă care a mers! Ce bine mă simt!
* * *
Este miezul nopții, dar nu îmi pasă, am descoperit că această carte are și niste poțiuni, incantații si blesteme. Am descoperit vraja iubirii, dar și a adevărului.
Aș vrea să probez vraja iubirii pe un băiat de care îmi plăcea pe clasa a noua. Și vraja adevărului pe Phoebe. Nu cred că ar fugi de acasă doar pentru că îl iubeste pe Robert. Cu următoarea ocazie voi rosti vraja.
Am observat că unele vrăji se regăsesc și în Harry Potter.
Dintr-o dată mi s-a făcut poftă de pizza, mi-am adus aminte că au mai rămas câteva bucăți și am coborât în bucătărie să mă servesc. Este ceva normal să mănânc la ora asta.
În timp ce mâncam, mă gândeam la un loc bun unde să ascund cartea. Apoi mi-a venit o idee superbă! Fix lângă seria Harry Potter.
Mi-am mai dat seama de un lucru! Dacă aș fi în Harry Potter, aș fi sânge-mâl, ca Hermione Granger, personajul meu favorit, pentru că părinții mei sunt încuiați, nu sunt vrăjitori. Dar eu provin dintr-o familie de vrăjitori, ce complicat! Prea complicat pentru acest moment.
Cele mai nebune idei îmi vin după miezul nopții.
-Hey. Mănânci pizza fără mine? întreabă tata în șoaptă.
-Dacă ai fi în locul meu, făceai la fel, spun eu.
-Ce cauți aici? întreabă tata.
-Mi s-a făcut foame, tu ce faci?
-La fel.
Am stat jumătate de oră să mâncăm și să povestim, apoi am plecat fiecare in camera lui.
Am mai analizat puțin cartea și am adormit.