Capitolul 12

437 36 2
                                    

     Cinci luni au trecut încet. Încă nu mi-am dat seama dacă Lucas este cel pe care îl caut. Este foarte ușor să spun "îl caut pe nepotul lui Felix Moore", dar e greu de realizat, nici nu stiu de unde să încep, cu cine să vorbesc, nu stiu nici cum arată și sunt multi băieți în acest orășel, ar fi prea ciudat să vorbesc cu toți, îmi provoacă dureri de cap doar când mă gândesc că poate nu caut în locul potrivit și pierd timpul degeaba, sau poate sunt în comă și visez, multe gânduri groaznice pătrund în creierașul meu și abia le mai fac față, nici bunica mea nu pare prea concentrata pe subiectul "cum arata nepotulnlui Moore". 
Dar să trecem la un subiect mai frumos, mama mea a nascut un băiețel luna trecută, l-a botezat Clifford, Clifford Coleman. Este ca un îngeraș, chiar dacă nu pot dormi noaptea pentru că plânge foarte mult si dorm mai mult la orele se matematica, dar trecem peste, si alea sunt bune.
M-am obisnuit cu domnul Coleman, iar în aceată lună, urmează să se căsătorească cu mama, voi fi cu Britney domnisoare de onoare. Partea rea este că și tatăl meu biologic este invitat la nuntă și mi s-ar părea ciudat să vină cu "familia" lui, mi se pare nedrept că au divortat si familia pe care am avut-o s-a destrămat, nu îmi vine să cred cât de puternică este mama, în timpul divorțului își ascundea așa de bine sentimentele in preajma mea, incât părea că se simte foarte bine, ceea ce o trădea era fiecare noapte dupa ora doisprezece când credea că dorm. Partea bună este că a trecut peste, chiar dacă asta înseamnă altă familie, eu... nu stiu daca voi trece vreodata peste asa ceva, înainte un divorț între părinți mi se atât de simplu si ușor, dar nu este chiar așa...

A trecut timpul și ne-am mutat toti șase în altă casă, mult mai mare, are tot un etaj, fiecare are camera lui, mai puțin mama si domnul Cooper, ei au aceeasi camera, normal.
Lucas încă nu mi-a spus că este vrăjitor, poate nici nu trebuie să spună asta pentru că poate nu este. Încă suntem împreună și am început să țin la el mult, tare aș vrea să nu fie el nepotul vrăjitorului Felix. E o persoană atât de minunata. Mama încă nu stie de relația noastră, nici nu vreau sa afle curând, îi voi spune când voi fi pregatită, dacă nu cumva află ea mai repede.
I-am spus lui Phoebe că sunt vrăjitoare, asumând faptul că riscam să fiu chemată la ministerul magiei camera "apărarea vrăjitoeilor" pentru divulgarea acestui secret, dar am făcut-o pentru că de fiecare dată când ieșeam cu ea să ne plimbăm, trebuia să plec repede și nu știam ce scuze să-i mai spun, evident prima dată m-a făcut nebună, dar i-am demonstrat că nu sunt deloc nebună întinzând mâna larg deschisă în sus, au început niște fulgi de nea să cadă din aer în palma mea. A început să facă glume pe tema asta, întrebându-mă dacă și eu am o baghetă magică și merg la o școală de vrăjitori ca în Harry Potter.
Da, am fost chemată după o săptămână, în cameră mă aștepta o femeie de vârstă mijlocie, i-am explicat de ce am spus lui Phoebe acest secret si de ce am riscat viața atâtor vrăjitori, a fost chiar amabilă și ma iertat, trecând cu vederea de această dată, promitându-i că nu mai spun nimănui.
Înca mă mai antrenez pentru ziua în care mă voi lupta cu strănepotul lui Felix, aș vrea ca o zi sa țină mai mult de douazeci si patru de ore, abia mai am timp pentru școală.
Lucas mi-a făcut cunostiintă cu doi prieteni, pe care sincer nu i-am mai văzut vreodată, Carlos și Ronald Flitch. Mi se par ciudați, de parcă doar ce au venit în oraș dar știu totul despre el, ca și cum ar fi citit istoria orașului. De când îi cunosc, fac numai belele, si sunt din ce în ce mai multe crime în care nu s-a găsit inculpatul. Ciudat, nu?
Si Lucas vrea să stăm cu ei, nu îmi place deloc de acești frați dar evident că îi fac pe plac.
   Trecem peste, am uitat să precizez, un nou cuplu s-a format in urma cu două luni, Chris si Britney, sunt fericită pentru ei.
   Săracul Fred este tot singur, a pus ochii pe o fată din școală dar nu a reușit să vorbească cu ea, ma pus sa mă împrietenesc cu ea, dar nimic, nici măcar nu o salută și nu reușesc să pot vorbi cu ea mai mult de patru ori pe săptămână. Dar, sunt sigură că va reusi, cândva. Speranța moare ultima!
Am uitat sa mentionez ceva foarte "amuzant" , eram să-l omor pe Chris, cam asa s-a intamplat:
Am mers la locul secret, el mă ajuta să mă antrenez, și cumva am facut o vrajă, adica incendia si i-am cam dat foc lui Chris, pe moment nu am stiut ce sa fac, noroc cu strabunica, mi-a spus sa spun pur si simplu, aqua. Zis si facut, apoi am pus mainile pe pieptul lui si am spus sanare malum prin care i-am vindecat rănile provocate de foc. I-am cerut mii de scuze, prima dată credeam că mă va lăsa baltă, dar se pare că se ține de promisiune și în continuare mă ajută.
Portalul spre locul secret este tot în dulap, doar că acum în altul. De când m-am mutat cu familia Coleman, îmi este și mai greu să țin secretul, ca sa pot merge la locul "magic" cum îi mai spun eu, trebuie să ies din casă , părând că ies să mă plimb sau ceva de genul si după aceea să mă teleportez înapoi în cameră. Și nu trebuie să stau nici mult pentru ca o dat si o data ma vor intreba unde tot plec.
                                        *  *  *
  Este ora 4 p.m. Sunt cu Britney, ne îndreptăm spre o cafenea, ne întâlnim cu Phoebe.
"Măi, măi, măi, i-a uite ce avem aici, sânge bun" spune o voce foarte cunoscută, dar nu îmi dau seama cine este.
Ne oprim si ne uitam in spate, nimic, ne uitam inapoi in fata, apare un bărbat înalt cu o mască pe față, cu gura la vedere.
- Cum ai facut asta?Și cine esti? Întreb eu mirată.
-Nu contează, Britney, asa-i? o întreabă pe Britney.
-Da, de ce?
-Stai nemișcată și nu urla, de tine mă ocup mai târziu.
Da, a constrâns-o, cel puțin asta crede el.
Acum trebuie eu sa ma ocup de el.
-Britney nu il asculta! Fugi! strig eu
-Nu te va asculta, spune el scotându-si colții.
-Ești un vampir? Toți oamenii aceia... tu ai fost! spun eu.
-Eu și băiatul din spatele tău, spune el.
Doamne... mi-am dat seama cine sunt! Carlos si Ronald Flitch!
-Carlos...ce vreți de la mine?! întreb eu.
-Nu este clar? Ne este foame! Suntem vampiri! Ne trebuie sânge! Credeam că dacă ești vrăjitoare, esti mai deșteapta, spune Ronald.
-Parcă eram prieteni, spun eu.
-Parcă, spune Carlos.
-De unde știți că sunt vrăjitoare?
- Îmi dau seama cine este vrăjitor de la prima vedere, spune Ronald.
-Dacă mă omorâți, Lucas nu vă va ierta, spun eu.
-Nu va știi că am fost noi! spune Ronald.
De când am aflat că sunt vrăjitoare, mi-am dat seama că există și vampiri, așa că port o brățară cu verbină și am în geantă un parfum cu un amestec de verbină și usturoi, pentru orice eventualitate și acum îmi sunt de folos, în sfârșit e folositor parfumul acesta, brățara o port mereu.
Am scos repede parfumul din geantă.
-Serios? Chiar atat de proastă esti în cât vrei să te parfumezi în acest moment? spune Ronald și apoi râde.
-Taci măi, nu mai fi răutăcios, poate vrea să miroase bine când va fi moartă, spune Carlos.
Au început să vină spre mine așa că am dat cu parfum pe ei, au cazut leșinați, momentul perfect să o iau pe Britney de mână și să mă teleportez acasă, unde ei nu pot intra neinvitați.
Am sunat-o pe Phoebe si i-am spus că nu mai mergem, evident, s-a suparat, dar îi trece.
Acum suntem la mine in cameră, Britney nu a fost constrânsă, poartă un lanț cu verbină, primit de la mine, doar l-a ascultat pe Carlos.
-Esti vrăjitoare? mă întreabă Britney.
"Nu îi răspunde" îmi spune străbunica.
-Eu..da sunt vrăjitoare... dar să nu mai spui la nimeni, te rog,  spun eu. Și așa am probleme cu ministerul magiei, nu esti prima persoană căreia îi spun...
- Nu spun la nimeni, spune ea, promit, dar cine erau baietii aia? Există vampiri? Stiai că sunt vampiri?
-Erau niste prieteni de-a lui Lucas, nu, nu știam că sunt vampiri, dar din moment ce sunt vrajitoare, știam că orice este posibil, spun eu.
- Asta înseamnă că și mama ta este vrăjitoare? intreaba ea.
-Din fericire nu, ea nu a mostenit acest lu ru, spun eu. Dar străbunicii mei erau vrajitori, la fel si bunica, bunicul meu nu.
- Să zicem că am înțeles, spune Britney, ar mai trebui să stiu ceva?
-Momentan nu, spun eu.
L-am sunat si pe Chris si i-am spus ce s-a intamplat. I-am spus sa se fereasca cat mai mult de fratii Flitch, eu am avut noroc cu parfumul, dar data viitoare nu stiu cat noroc voi avea pentru ca pun pariu ca i-am cam enervat.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 07, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Secretul VrajitoarelorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum