Hot Chocolate & An Idiot

Capitolul 3

Mark şi-a lăsat maşina în parcarea clubului şi am coborât pe pavajul înghețat.Seara era senină, iar cerul era împânzit de stele.

-Haide, a spus şi mi-a întins brațul.

I-am simțit sacoul când l-am apucat.Mark nu prea purta costume, dar nimerise seara.Am intrat ca o pereche regală în The Mirror, şi am urcat scara de lemn solid care facilita accesul în sala mare.La parter erau dormitoare, băile şi alte două încăperi în care adulții se întâlneau pentru afaceri.Muzica pulsa în aer, la fel ca fumul de țigară şi mirosul de alcol.Ringul de dans era plin, aşa că ne-a fost dificil să ajungem până la bal.Ochi curioşi şi şoapte răsăreau pe unde treceam.Bineînțeles că îşi aduceau aminte de mine.Învinsa, pierzătoarea, locul doi....niciodată primul.Dezamăgirea.

-Văd că nu te-au uitat, a spus Mark uitându-se urât la două fete care rânjeau.

-Observ.

Mi-am aranjat mai bine mantia şi m-am uitat superioară la ele.

-În schimb eu nici măcar nu mai țin minte cum arăta adoratul lor, i-am şoptit şi m-am dus la bar.

Un băiat mă învinsese, dar nu stătusem să îl privesc.Îi ştiam doar numele şi atât:Valentine Mikelson.

-O tequilla şi un wiskey, i-am strigat barmanului şi acesta a încuviințat.

Aparent nimănui nu-i păsa că am şaisprezece ani.

-Wow, vezi să nu cazi lată, nu pot să te urc singur până la fereastră, a spus Mark.

-Mai taci tati, am mormăit în timp ce scrutam încăperea.

Printre corpurile unduitoare am văzut trei siluete în colțul cel mai apropiat.Unul dintre ei, cu nişte ochi mai negrii decât noaptea, m-a privit în treacăt.Aceeaşi ochi care mă priviseră batjocoritor pe pârtie.

-Mark, cine e tipul ăla? am întrebat subtil.

-Valentine Mikelson."Adoratul" fetelor de mai devreme.

Furia s-a dezlănțuit în mine pentru o secundă, apoi am reprimat-o la timp, căci ei veneau spre noi.

-Bună seara Mark, a spus unul din prietenii lui Valentine.Care-i treaba?

-Salut Jase, ce mai faci omule?

Cei doi vorbeau lângă mine, dar Valentine beneficia de toată atenția mea.Ne holbam unul la altul de vreun minut când a rânjit şi şi-a deschis gura:

-Sper că eşti mai bună la dans decât la schiat.

Şi eu şi Mark am rămas stupefiați.

-P-poftim?

Poate aveam halucinații de la wiskey.

-Oh haide, Vanessa Lightwood, ai impresia că te-am uitat? a zâmbit el, arătându-şi caninii uşor ascuțiți.

A întins mâna şi, poate de la alcool, poate din pură curiozitate, am prins-o uşor şi m-am dat jos de pe scaun.Ne-am făcut loc printre adolescenți şi am aşteptat melodia următoare, care, spre norocul meu, era lentă.Nu aveam de ce să mă zbânțui cu un necunoscut.Când ritmul s-a auzit, şi-a aşezat mâna stângă pe talia mea, iar cu cealaltă m-a tras mai aproape de el.În lumina difuză, arăta exact ca un demon, cu părul des şi negru iar ochii, două găuri abisale.

-Ce vrei de la mine? am întrebat în şoaptă, lângă umărul lui.

Era ceva mai înalt.

-Anul trecut n-am mai avut timp să ne cunoaştem după ce te-am învins.