Hot Chocolate & An Idiot

Capitolul 8

Citeam un volum de poezii, sprijinită de Adam, când s-a auzit o bătaie uşoară în uşă.

- Domnişoară Woods?

M-am ridicat şi am deschis-o nerăbdătoare.Dincolo de ea stătea o fată drăguță, mai scundă decât mine, şatenă cu ochi căprui,mari.Avea ceva din înfățişarea unei căprioare.

-Bună.

I-am zâmbit, iar fata mi-a dăruit un surâs timid.

-Valentine m-a rugat să vă arăt drumul spre sala de mese.

-Oh, mulțumesc.

M-am întors să-l strig pe Adam, dar el era deja în spatele meu.

-Pe aici.

Si am păşit iar pe lângă busturi ale unor oameni pe care nu-i cunoşteam, pe sub arcade de lemn gros, şi în jos pe acea scară incredibil de mare.Oameni mişunau pe lăngă noi, şi ne priveau curioşi.Am prins câteva şoapte fugare."Valentine i-a adus" "Oare ce fel de vârcolaci sunt?", se întrebau.Mă simțeam ca un experiment ştiintific.
Ne-am oprit la primul etaj.Pereții acestuia erau acoperiți de tapiserii, şi un covor gros ne conducea spre o sală gigantică, vuind de zgomot de vase ciocnite, râsete şi vorbă.Mesele ordonat aranjate erau pe jumătate goale, totuşi.

Suntem mai puțini decât pare, m-am gândit, în timp ce miniona ne conducea spre o masă mai mare, din centru.Mi-am luat ochii de la tavanul pictat cu scene de luptă, de la candelabrele sclipitoare şi chiar de la ferestrele gigantice, cu rame de argint, îndreptându-mi atenția spre oamenii care ne aşteptau la masă.L-am recunoscut pe Jase din clubul în care îl văzusem prima dată pe Valentine.Parca fusese o altă viață, una în care tot ce mă interesa era concursul acela stupid.Una în care el era duşmanul.Privindu-l acum, îmbrăcat complet în negru, aşezat pe un scaun cu spătar înalt, care avea sculptat un vultur, am ştiut că nu mai eram duşmai, dar încă nici prieteni.El îmi acordase milă, eu o acceptasem.Fata s-a dat un pas înapoi,vrând să plece, dar am oprit-o.

-Hei, încă nu ştiu cum te cheamă, am spus zâmbind.Eu sunt Vanessa, am spus întinzând mâna, deşi era evident că ştia.

-Lorelai, îmi pare bine.

Părea surprinsă plăcut, şi i-am strâns mâna, care cu siguranță era mai puternică decât părea, pentru că aveam senzația că îmi troznise o articulație.

-Ne vedem mai tărziu, i-am şoptit, pentru că Valentine tocmai îşi dregea vocea.

Ea s-a topit în mulțime.

-Bună ziua, dragii mei oaspeți, a spus el.Sper că sunteți mulțumiți de condiții, dar dacă e ceva, îmi puteți spune şi vom rezolva.

Valentine cel elegant.Mai aveam puțin şi leşinam de râs.

-Mulțumim pentru ospitalitate, am răspuns încercând să-mi stăpânesc hohotele.Mulțumesc.

Ne-a indicat locurile libere de lângă el, şi ne-am aşezat.Când am ridicat ochii spre sală, însă, am înghețat.Toți se uitau la noi.M-am foit nervoasă lângă Valentine.El m-a privit o secundă, apoi s-a ridicat în picioare, iar şuşotelile au încetat.

-Vă rog să faceți cunoştiință cu Vanessa şi Adam, a spus, iar vocea lui a sunat ca un tunet în liniştea aceea.I-am adus aici pentru că haita lor este într-un fel de criză.

-Din ce haită fac parte? a întrebat cineva.

M-am uitat în direcția glasului şi am văzut un bărbat cu ochi albaştrii, care ținea o femeie de mână.O familie.

-Din haita Woods, a spus,iar sala s-a întunecat.

Strigăte de revoltă şi înjurături s-au auzit de peste tot.Aşadar familia mea făcuse ceva foarte rău.Am înghețat pe scaun şi i-am luat mâna lui Adam.