Hot Chocolate & An Idiot

Capitolul 5

Stăteam pe canapeaua din sufragerie, cu ochii în pământ.Mă jucam încordată cu materialul blănii.Ştiam că dădusem de belea.

-De ce nu mă poți asculta naibii când îți interzic ceva? a răbufnit tata.

Se vedea limpede că se abținea să nu-mi dea una.Adam stătea pe fotoliu, la fel de nedumerit ca mine.Nu înțelegeam de ce erau atât de furioşi, dar şi mai surprinsă eram de faptul că mă găsiseră.Nu lăsasem nicio urmă, şi totuşi mă găsiseră.

-Pentru că nu ați fost deschişi cu mine, am spus cu o voce blândă, precaută.

Ochii tatei scăpărau de mânie, fiind acum cu totul aurii.Şi-a trecut o mână prin părul blond închis, în timp ce mama îi punea o mână pe umăr.Mama era diferită: brunetă cu ochii ca două picături din cele mai adânci ape ale oceanului, semăna cu o statuie de gheață în comparație cu văpaia tatălui meu.Erau frumoşi, superbi chiar, dar cu adevărat înspăimântători.Până şi cățeluşii scheunau pe covor lângă noi.

-Cu ce nu am fost deschişi? Ți-am interzis un singur lucru de pe lumea asta, Vanessa.Unul singur, a spus exasperat.

-Dar nu ai fost corect.Nu mi-ai explicat de ce, nu mi-ai dezvăluit nimic.Chiar te aşteptai să te ascult în condițiile astea?

Mama m-a privit cu subânțeles, sugerându-mi să tac, dar nu mă puteam opri.

-Ce s-a întămplat între voi şi familia Mikelson? am întrebat, încrucişându-mi brațele la piept.

Părinții mei s-au privit o secundă, timp în care Adam m-a luat de mână, într-un gest de susținere.Şi el era curios, simțeam asta.

-Nu mai ai voie să ieşi din casă, a spus tata.Nici la pârtie, nici în oraş, nici cu Tara şi Chanel.

Mă aşteptasem la un astfel de răspuns.

-Bun, am spus, ridicându-mă.Noapte bună.

-Vanessa, a spus mama.Vei înțelege cândva.

Nu m-am obosit să mă întorc.Adam a urcat cu mine, cu Roxy şi cu Ajax, ciobănescul său credincios.

-Ce crezi că ne ascund, a întrebat Adam, în timp ce eu mă schimbam în baie cu maieu albastru şi nişte pantaloni de trening.

-Nu ştiu, dar pare ceva important.Poate cearta aia a ieşit rău, am răspuns.

-Care ceartă?

Am intrat în cameră şi, în timp ce aşezam rochia pe un umeraş, i-am povestit ce aflasem de la Valentine.

-Cred că fac prea mare caz din asta, am adăugat în timp ce mă trânteam lângă el.Poți să pui nişte lemne în sobă?

Adam s-a ridicat şi a luat 4 butuci din coşulețul pe care îl împletisem când aveam zece ani din nuiele.

-Cred că, orice ar fi, nu ar fi trebuit să se poarte aşa cu tine, a spus în timp ce le arunca în foc.Mai ales că trebuie să te antrenezi pentru competiție.

-Las-o în mă-sa de competiție, am spus întinzându-mă pe pat.Oricum Valentine o să câştige.

-Ba nu, a spus el mângâindu-mă pe braț.Eşti cea mai tare schioare din toată stațiunea.

M-am întors spre el.Semăna cu mama, moştenise ochii ei de safir şi părul brunet.Adam fusese mereu lângă mine.Părinții noştri obişnuiau să plece în unele zile ale lunii, sau părăseau casa în mijlocul nopții,iar apoi se comportau ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic.M-am gândit la golul pe care îl simțisem mereu, adânc în ființa mea, un gol pe care nici măcar fratele meu, cel mai apropiat suflet în care găseam un cămin, nu-l putuse umple.