Capitolul 1

64 7 3
                                    

"Una dintre cele mai mari încăperi ale sediului Phoenix este sala de sport. Multe aparate de fitness, un teren imens doar pentru alergat-50 m, un ring de box, o arenă mai micuţă pentru trasul cu arcul-bine securizată, făcută în aşa fel încât nimeni să nu poate fi rănit. Acelaşi lucru pot spune şi despre arena "poliţiştilor"-arenă mai micuţă pentru trasul cu arme.

Pe al doilea loc, ca fiind cea mai mare încăpere a sediului Phoenix putem clasa biblioteca. Pentru noi este foarte importantă cultura. Mii de cărţi aşezate în funcţie de categorie aşteaptă să fie răsfoite.

La egalitate cu biblioteca putem clasa cantina ! O sală mare, cu pereţi deschişi la culoare, mese dreptunghiulare cu nişte scaune nu prea comode. Cantina este locul în care mănânci şi atât.

Camerele. Despre camere nu pot spune mare lucru. Pereţii sunt simpli, parchetul de un maro închis, iar spre fericirea tuturor, fiecare cameră are baie. Un geam mare, în părţile acestuia se află câte un pat, alături de el o noptieră micuţă. Dulapurile sunt mici, neavând nevoie de prea mult haine-uniforma, pijamale, costumul ce este purtat la urgenţe- salvarea oamenilor, nişte haine sport şi unele pentru zilele în care plecăm din sediu. 

Sediul este amplasat într-o zonă mai puţin circulată; este înconjurat de nişte garduri din piatră-3 m înălţime. Poarta este securizată prin cod şi păzită de 1 paznic ziua şi de către 2 noaptea.

Terenurile de afară... Un teren de sport, locul unde vara o să alergăm mai mult decât am crede că rezistăm, o grădină pentru cultivarea legumelor, trotuarele sunt făcute în aşa fel încât să nu călăm pe iarbă, bănci la fiecare 10 m şi în rest copaci şi flori.

Totul pare a fi mai mult decât perfect pentru un sediu militar. Phoenix a fost construit de aproape 20 ani, iar la fiecare 5 ani se aleg candidaţi cu vârste de peste 18 ani. Timp de 5 ani candidaţii sunt instruiţi să devină mai buni, mai rapizi şi mai în forţă decât erau pentru a putea salva lumea. A durat ceva vreme până să fie aprobat Phoenixul, dar de când a apărut, rata mortalităţii din cauza accidentelor naturale a scăzut cu mult. Până în urmă cu 5 ani, Phoenixul se ocupa cu salvarea celor ce aveau probleme naturale-inundaţii, cutremure etc., iar de atunci, la nevoie în orice tip de salvare este chemat şi Phoenixul. Înainte de a deveni un membru, trebuie să depui 1 jurământ ." Îmi amintesc de jurământul meu de parcă a fost ieri.

Amfiteatrul era plin de oameni şi emoţii de toate tipurile. Toate scaunele erau ocupate, multe persoane venind cu toată familia. Scena era ocupată de oameni pe care încă nu-i cunoşteam. La intrare am primit o panglică vişinie cu emblema Phoenixului pe care mi-au legat-o de mână. Lume era într-o oarecare tristeţe, sperând că nu este ultima dată când se îmbraţişază, daramite când se văd. Privesc dezorientată prin încăpere sperând că o să-mi văd familia. Un bărbat înalt îmi face cu mâna şi păşesc în pas alergător spre ei.

-Am crezut că nu o să vă găsesc printre atâta lume ! 

-A durat puţin până să intrăm, de ai ştii câtă lume mai trebuie să intre... spuse tata surprins de câtă lume este aici. 

-Imi imaginez, haideţi să ne ocupăm locurile, trebuie să înceapă. 

La fel ca şi alte familii, îi îmbrăţişez cu speranţa că nu este ultima dată când îi văd. Odată ce faci parte din Phoenix, viaţa ta este într-un continu pericol. Un bărbat de vreo 45 ani se îndreptă spre microfon. Este îmbrăcat elegant, într-un costum albastru închis şi o cămaşa albă ca laptele. Probabil e nouă. Statura sa dă de înţeles că a fost în armată. Este subţirel, parcă tras prin inel chiar şi pentru vârsta sa. Înainte de a începe discursul, îşi drege glasul şi priveşte spre mulţimea de oameni ce şi-au ocupat locul. Pare obişnuit cu această imagine aşa că începe.

PhoenixWhere stories live. Discover now