《Eric》 |19:30| Am ajuns acasa.Am ignorat toate apelurile primite astazi,am ignorat tot.Nu aveam chef de nimic,voiam doar sa ma intind in pat si sa incerc sa nu ma mai gandesc la curva de Ramona. Am ocolit livingul si am trecut pe langa Mihai uitandu-ma doar in fata.Am intrat in camera si dintii au inceput sa mi se inclesteze iar pumnii sa se stranga fara sa vreau.Ramona inca isi facea bagajele ajutata de Alina. -Ti-am spus sa dispari pana ajung acasa!am tipat la ea. -Inceteaza si tu!Isi ia hainele si pleaca,ho,intervine Alina. -Nu e treaba ta.Las-o sa-si faca bagajele singura,nu merita ajutor. Dupa ce am terminat ultima propozitie,Ramona si-a ridicat privirea dintre haine si a inceput da planga. I-am facut Alinei semn sa iasa.Am ramas singuri,m-am asezat pe pat.Ea era in genunchi,inca plangea si isi aranja hainele in geanta. -De ce,Ramona?o intreb si imi fixez privirea asupra ei. -Nu stiu...m-am indragostit.Stiu ca nu e ok ce am facut,voiam sa-ti spunem in seara asta,dar... -Dar directorul e mai rapid.Te credeam mai buna de atat.Sa te culci cu Sorin in laboratorul de chimie,te-ai facut de ras. -Il iubesc,Eric.Nu-mi pasa daca m-am facut de ras sau nu,acum suntem impreuna si nu trebuie sa ne mai ascund de nimeni. N-am lasat-o sa termine,am luat-o de mana si am ridicat-o.Simteam cum nervii se imprastie in fiecare particica a corpului.Am inceput sa-i strang cu putere incheietura,iar ea a incercat sa si-o traga din palma mea.In momentul ala furia a atins cote maxime,iar pumnii si palmele mele i-au atins fata cu fermitate. In cateva minute a cazut jos,plangand si acoperandu-si cu mainile fata.Mi-am dat seama ce am facut,m-am aplecat si am vrut sa o ajut,dar ea m-a respins. Aud usa deschizandu-se si vocea lui Sorin rasuna in toata camera. -Ia mana de pe ea. Ramona se ridica si parca se teleporteaza in bratele lui speriata.
《Sorin》 O strang pe Ramona tare,apoi ma uit mai bine la ea.Fata ei era plina de semne.Nu mi-a putut stapani furia si am sarit sa-l invat pe Eric o lectie. Merita fiecare pumn pentru ce-i facuse Ramonei,dar si eu meritam fiecare lovitura a lui pentru ca-i furasem iubita.Dupa cateva minute Mihai si Rares au intervenit intre noi. Imediat am luat-o pe Ramona si am iesit val vartej pe usa de la intrare. -Esti bine?o intreb in timp ce ea inchide usa masinii. Da din cap in semn de "da". -O sa mergem la ai mei in seara asta si vedem maine ce facem,ii spun invartind cheia in contact. Isi aseaza mana peste a mea si incearca sa ma opreasca. -Nu,nu pot sa dau ochii cu mama ta.Mi-e jena sa o privesc in ochi dupa ce a vazut astazi. -Nu o sa zica nimic,iubito.O sa te cunoasca si ea mai bine si o sa vada de ce m-am indragostit de tine. A lasat privirea in jos,iar eu am pornit masina.Pe drum a adormit.N-am vrut sa o trezesc,am luat-o in brate si am dus-o in casa.Mama era in bucatarie si a venit imediat cand m-a vazut sa ma ia la intrebari. -O duc sus si vin dupa sa vorbim,i-am spus soptit. Am urcat cu Ramona in camera mea, pus-o in pat si am acoperit-o.M-am ridicat sa plec,atunci ea s-a trezit. -Ramai cu mine,nu pleca,mi-a spus apucandu-ma de mana. -Ma duc sa o anunt pe mama ca am venit si ma intorc. Am coborat rapid pe scari.Mama statea pe caneapa.Nici nu a asteptat sa ma asez ca m-a luat la intrebari: -In primu' rand ce ai patit la fata?Te-ai batut cu Eric? -Mama,a lovit-o pe Ramona,si-a meritat fiecare pumn. -Si tu ti-ai meritat-o.De ce ai adus-o aici?Ti-am spus ca nu sunt de acord cu relatia asta. -O s-o cunosti si o sa vezi ce fel de fata e.Pot sa jur ca o sa te indragostesti de ea. -Nu o sa am cand,maine dimineata pleaca de aici. -N-avem unde sa mergem,mama.Intelege-ma si pe mine odata. -Eu te inteleg.Tu poti sa stai aici,te muti inapoi,nicio problema,ea se duce de unde a venit. -Nu,ea sta aici si punct. Ma ridic si plec plin de nervi.Trec pe la baie si iau cateva solutii si pansamente pentru Ramona. -Dormi,puiule?o intreb cand intru in camera. -Nu.Te-am asteptat. Dupa ce-i ingrijesc loviturile sting lumina si ma asez langa ea.Vine si se pune pe abdomenul meu,inchide ochii si adoarme in scurt timp. |7:00| Ne-am trezit in aceiasi pozitie. -Trebuie sa ne trezim sa mergem la scoala,mi-a spus si m-a sarutat scurt. -Suntem si facuti de scoala. -Si ce o sa scriu pe scutire mea?Patul meu nu s-a simtit bine si am stat cu el. -Nu.Iubitul meu nu s-a simtit bine si am stat cu el. Am reusit sa-i fur un zambet pana s-a intors si a dat cu ochii de oglinda de pe dulap.Fata ei se invinetise. -De asta nu pot sa merg,nu?ma intreaba cu lacrimi in ochi. -O sa treaca,iubire.Cu putin machiaj poti sa rezolvi cateva zile...pana o sa treaca. Ii spun in timp ce o mangai le fata. Ii prind in mana o lacrima si o apropii de mine . - Te rog nu mai plange, ai niste ochi prea fumosi pentru lacrimile astea. Nu mi a raspuns. Ne am intins in pat pentru inca ,cateva minute. A inchis ochii, iar dupa ce am simtit o ca a adormit m am ridicat usor fara sa o deranjez. Am coborat si i-am cerut mamei cateva cosmetice.Aveam prea multe absente,trebuia sa rezolvam cumva. -E bine?asteapta ea sa-i dau un raspuns. -Da,puiule. Se apropie de mine cu fondul de ten. -Nu-mi dau cu asa ceva pe fata,sunt ok. Zambeste scurt.O sarut usor si intreup sarutul cand o vad pe mama ca sta si ne priveste din tocul usii. -De cat timp esti acolo?o intreb. -Nu de mult.Am venit sa-i aduc Ramonei cateva haine de la iubita tatalui tau,spune si aseaza pe pat o bluza si o pereche de blugi. Ramona ii multumeste,ia hainele si se duce sa se schimbe. -Deci ti-ai schimbat punctul de vedere?o intreb imediat ce ramanem doar noi doi. -Am vazut cum o priveai si m-am gandit sa-i dau o sansa. Un zambet imens imi inunda fata.Asta e doar inceputul,abia astept sa o cunoasca cu adevarat. -Sunt gata!spune Ramona intrand in camera. -Esti sigura,iubito?Mai bine ramai acasa,o chemi pe Adina,stai cu ea. -De ce?Inca se vad vanataile? -Putin,scumpo.Sorin are dreptate,mai bine ramai,incearca mama sa o convinga. -O sa ma duc eu si o sa vorbesc cu diriginta,stai linistita. Da din cap,o sarut pe frunte si plec.
Ajung la liceu si cobor din masina. Deschid usa din spate pentru a mi lua ghiozdanul si dau ochii cu toata lumea care ma priveste cu capul plin de o groaza de intrebari. Oare s a aflat de faza din laborator? Imi dau seama ca fata mea era prins de vanatai si ma linistesc sperand ca nu s a auzit nimic, gandindu ma doar la ce s ar intampla cu Ramona daca s ar afla.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ajung in dreptul Clarei, ea opreste brusc conversatia cu prietena ei si imi dau seama ca vorbeau despre mine. Ii spun un simplu "Buna" si imi continui drumul. -Ce a fost asta?Nici nu s-a uitat la tine,o aud pe fata cu care era ca o intreaba. M am dus sa vorbesc cu diriginta Ramonei care avea ora la clasa Clarei. -Inteleg,sa stea linistita ca o sa-i motivez toate abesentele,ma asigura diriginta. Clara trece pe langa noi prefacandu se ca nu exist. Plec imediat ce diriginta intra in clasa si imi scot telefonul sa vad ce face Ramona. Vad un mesaj de la Clara: "Ce-ai patit la fata?" "M-am imbatat aseara si am cazut pe scari.N-am nimic,nu-ti face griji." "Pe cine incerci sa minti?" "Pe tine.Fii atenta la ora si lasa treburile de oameni mari care nu te privesc pe tine." ● ● ●
