29 aprilie #884 Fanfiction
4 mai #826 Fanfiction
9 mai #687 Fanfiction
16 mai #648 Fanfiction
23 mai #556 Fanfiction
27 mai #541 Fanfiction
Volumul 3 din seria END!
Razboiul s-a terminat, lasand asupra lor cicatrici a naibii de dureroase! Insa, cin...
Razele soarelui se strecoara incet inauntrul incaperii pline de intuneric.
Cu parul ciufulit, blonda se ridica incet, frecandu-se la ochi.
A venit timpul sa ma intorc la liceu, presupun, isi spunea siesi.
Deodata, privirea ei se incrunta.
Ultima data cand o vazuse pe Mavis fusese la liceu.
Isi scutura capul pentru a da uitarii aceste ganduri.
Poate ca nu ma voi duce... isi zicea in gand.
Ofteaza, dupa care merge cu pasi tarati la bucatarie.
Deschizand frigiderul, ia o cutie de lapte si o scutura usor, aceasta facand mici zgomote.
Nemultumita, pune laptele ramas intr-un bol cu cereale.
Se aseaza la masa, privind cu nostalgie cele doua scaune libere.
Mi-as dori sa fiti aici...
Mananca in liniste deplina, apoi spala vasele si se intoarce in dormitor, trantindu-se pe patul moale, cu capul adancit in perna si cearceaful acoperindu-i corpul pana la gat.
Singura...din nou singura...
Lacrimile calde si pure ii curgeau lin pe chip. Suspinele ei amare umpleau camera.
E numai vina mea...
Mintea ei era acaparata de imaginile razboiului. Inchide ochii, revazand amintirile ca pe un film care se deruleaza in continuu precum o caseta stricata.
Un Natsu mort, intins pe o stanca, cu un zambet impregnat pe chip. Mana lui care statea atarnata, de pe aceasta scurgandu-se sange. Picaturile rosii pe care le auzea tare si clar izbindu-se brutal de pamantul rece. Aceste imagini i se derulau iar si iar in minte! Le stia pe de rost deja.
Insa, de data asta, peisajul s-a schimbat brusc. Flacarile inalte alaturi de fumul gros si ruinele cladirilor ii aduceau sentimentul de deja vu. Se incrunta si asteapta sa vada ce i se va arata de data aceasta. Privind cu atentie acele valuri de flacari care zburdau amenintator, ochii ei au perceput o silueta printre ele. Blondina se apropie incet de flacari, dar se opreste brusc, ramanand socata. Acel par salmon, fularul din solzi de dragon care plutea in bataia vantului...in mod clar, el era.
Demonul isi intoarce privirea spre ea, facand-o sa se blocheze. Semnele de pe trupul sau, ochii lui rosii...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Nu...se gandea ingrozita.
- Natsu! rasuna brusc tipatul ei ingrozit.
Isi intinde mana spre el, alergand cat o tineau picioarele, desi cioburile ascutite de pe pamant ii intrau adanc in piele. Cu fiecare pas lasa o urma de sange impregnata pe pietrele reci.
Aproape ca reusea sa-l prinda, in sfarsit, dupa atata timp simtea ca va reusi sa-l ajunga din urma.
De data asta eu te voi salva pe tine, nu invers...
Atat de aproape de el incat parca poate sa-i simta caldura corpului, nu are cum sa il piarda!
Vin sa te salvez!
Insa, ca intotdeauna, viata are alte planuri.
Rozaliul dispare, un intuneric fara margini cuprizand orizonturile.
Inima blondei se rupe in mii de bucati precum o oglinda de cristal.
Mana ei patata de sange, firicelele stacojii ce se scurgeau printre buzele lui...
Nu...
- Natsu! tipa disperata si se trezeste brusc cand simte ca se ciocneste de un corp necunoscut.
- Linisteste-te, sunt aici. Totul va fi bine, aude soaptele lui blande.
Bratele lui erau in jurul corpului ei micut, mangaindu-i usor spatele pentru a o linisti. Capul ei statea in dreptul inimii sale, auzindu-i bataile regulate.
Lacrimile ei continuau sa se scurga, facand contact cu tricoul lui, apoi cu pielea.
Micuta blonda era buimaca. Nu isi putea da seama ce se intampla, nu stia in bratele cui este, nici macar daca momentul acesta este realitate sau fictiunea mintii sale.
Nu putea sa auda, nu putea sa vada, nu putea sa miste. Ii era mult prea teama.
Intr-adevar, mai intai razboiul, apoi sentimentele.
A fost puternica. A facut fata cu brio la incercarile ce pareau sa-i rupa trupul fragil la cat de grele erau.
Insa acum e vulnerabila. Are nevoie de timp sa isi revina dupa traumele ce ii strabat mintea.
A ramas fara familie, prieteni, fara nimic.
Singura. Ii e frica. Se teme de singuratate, dar in acelasi timp ii este teama si sa se ataseze de persoane.
O sa ma raneasca din nou. Toti o fac...
Nici nu s-a intors bine din razboi ca si-a pus in carca iarasi o responsabilitate mult prea mare.
Soarta raiului depinde de ea.
Simte cum o mana calda ii sterge lacrimile.
Se calmeaza si deschide tematoare ochii.
- Esti bine, Luce? o intreaba temator.
Se teme de reactia ei. Daca il va indeparta? Are nevoie de ea mai mult decat oricine. Sa ii vindece ranile amare si cronice atat de adanci ce nu au fost mangaiate nici dupa atat de mult timp.
Sufletul lui e sfasiat, de parca ar fi fost atacat de niste fiare salbatice.
Privirea ei ciocolatie o intersecteaza pe a lui, aratand mirarea.
- Cum ai ajuns aici? De ce?
- Cartea e la tine. Ti-am auzit tipatul si suspinele.
Ii prinde incheieturile, indepartandu-l si intorcandu-se cu spatele la el.
- Sunt bine daca la asta te gandeai. Poti pleca, ii zice taios.
Insa Natsu ofteaza. Apropiindu-se de ea, ii lipeste spatele de corpul sau, incepand sa-i impleteasca parul lung.
- Lucy, cati ani ai tu acum? o intreaba calm.
- 16...
- 16, hm? sopteste amar.
- Nu sunt un copil mic, Natsu! Nu mai sunt...
O saruta grijuliu pe crestetul capului.
- Oricat ai avea, pentru mine tot un copil o sa fi, Lucy. Dar...
In acel moment, blonda il asculta cu atentie, curioasa de ceea ce o sa spuna mai departe.
- Chiar si asa, viata mea depinde de tine.
Priveste melancolic spre fereastra acoperita de perdea.
Candva eram un rege ce ii inspaimanta pe toti...cine ar fi crezut ca viata mea va ajunge sa atarne de dorinta unei copile?
- Natsu...
Demonul isi intoarce privirea intrebatoare spre el.
- Te doare?
Intrebarea ei il face sa tresara.
- Ce sa ma doara? ii raspunse mecanic, precum un robotel programat.
- Inima...
O priveste trist.
Ba da, Luce...nici nu ai idee cat de tare ma doare. Tocmai de aceea am nevoie de tine. Sa-mi vindeci ranile...
