❤Togheter until the end❤

-VII-

E 4 dimineata si nu pot dormi de loc. E atat de pura, e ca un inger...in comparatie cu mine, in comparatie cu un demon. Nu ar trebui sa o las sa se apropie de mine..ii voi face rau.

Ma ridic usor din pat pentru a nu o trezi si cobor. Ajungand la usa ii mai fixez o privire si plec.

Pov Zara.

Ma trezesc usor incercand sa imi deschid pleoapele ochilor dar in zadar, sunt ametita. Raman in acelasi loc dar cu ochii inchisi. Incerc sa reformez tot ce s-a intamplat azi-noapte, cand dansam cu Zayn, cand urma sa fiu violata de un alcolist iar Zayn m-a "salvat", cand a ramas panga mine...dar se pare ca acum nu mai e..nici nu avea motiv sa fie aici.
Imi deschid un ochi si caut cu privirea geanta.  O vad langa noptiera de langa pat, imi intind mana si o prind tragand-o langa mine. Imi scot telefonul si observ ca e 11 ceasul.

Dupa cateva incercari ma ridic din pat si ma indrept catre dulapul cu haine, imi iau o preche de pantaloni scurti, un tricou si ma intreb catre baie. Imi dau rochia cea visinie jos si ma bag direct in dus lasand picaturile fierbini de apa sa imi resfete pielea alba.

Dupa o jumatate de ora ma aflu in bucatarie facandu-mi o cafea. Ma simt tare ametita, probabil e de la bautura de aseara, poate am exagerat putin.

Imi ridic cana cu lichidul negru-maroniu de pe blatul bucatariei si ma indrept care usile mari, transparente ale bucatariei si privesc in gol sorband din cafea. Gandul nu ma duce nicaieri, ma simt extenuata pentru a-mi umple mintea cu ganduri negative... Ar trebui sa ies putin, ma voi simti mai bine.

Mai sorb o gura din lichid, ma intorc pe calcai si asez cana pe blat. Urc scarile plictisita si ajung in camera.
Ma machez simplu, parul fiind putin ondulat iar pe mine mi-am pus o fusta scurta neagra, dresuri negre, o bluza mulata, gri si o esarfa violet. Imi iau o preche de ghete joase si tinuta e gata. Imi iau geanta, telefonul si cobor.

Ies val vartej pe usa ajungand in strada. Cred ca voi merge pe jos, asa pot vedea si imprejurimile.
Fac la dreapta si o tin drept inainte. Vantul caldut de toamna se juca cu parul meu rasfirandu-l.  Ma plimb analizand locurile si totul era impecabil, imi placea noul oras.

Dupa 20 de minte de mers ajung in centrul orasului, acolo era o aglomeratie infernala. Strabat drumul care ajungea la mall si intru in el.

Intru in fiecare magazin cu haine, incaltaminte, bijuterii si tot tacamul. Mi-am gasit multe lucuri care ma avantajau.

Decid sa ii iau si lui Dylan ceva. Intru intr-un magazin cu haine de barbati dar nu gasesc ceva care sa il avantajeze. Ies din magazin si intru in altul, de data asta cu bijuterii.  Caut, caut dar nimic.
Vad un breloc de chei pe care scria "Condu cu grija, te astept acasa" era dragut. Il iau si ma duc la cass, acolo ajungand am zarit un ceas, era negru, rotund, iar cifrele de pe el erau scrise cu un alb. Era fix ce imi trebuie. Il iau si pe acela si le platesc.

Sper sa ii placa.

Dupa ce mi-am facut aceste cumparaturi decid sa merg si la un supermarket. Ma plimb printre rafturi punandu-mi cipsuri si alte porcarii. Ce ar fi sa fac azi pizza? N-ar fi o idee rea. 
Imi iau cele necesare pentru pizza si ma duc la casa. Platesc si ies afara.

Merg pe aleea imensa cu mainile pline de sacose. Ma uit in stamga si in dreapta sa gasesc un local cat mai simplu. La coltul aleei vad un local destul de dragut. Sus scria Enigma, chiar pare o enigma, e destul de frumos numele. Ma uit pe gemul negru al acestuia si printre alte afise si afla unul care dadea de inteles ca angajeaza catareti. N-ar fi rau o slujba.
Intru inauntru si sunt incantata de o melodie a unor instrumente. Ma uit in jur si observ o scena pe care se afla un pian nu destul de mare, o vioara, chitara si chiar si tobe, dar pe acena erau doar 2 persoane care cantau la pian si vioara. Se armonizau perfect. Erau in jur de 10 persoane acolo stand la mese ascuntand melodiile celor doi.
Ma indrept care cel de la tejghea care parea destul de agitat. Era un barbat in jur de 25-30 de ani bine facut.