Roommate || jjk + kth (Traducere)

♡Ziua 32 [O]♡

Uneori, viața e așa de crudă, încât începi să gândești că nimeni nu vrea să fi fericit în lumea asta.

“Ești într-o relație cu Taehyung?”

Jungkook nu se gândi niciodată că va auzii cuvintele astea de la tatăl său. Nu așa. Nu în situația asta.

“Ești într-o relație cu Taehyung?” repetă din nou tatăl său.

“C-Cum ai-” răspunse Jungkook, ridicându-și corpul cu ajutorul cotului.

Minjun oftă, privindu-și fiul.

“Mătușa ta, ea- uh, a dezvăluit totul. Din greșeală.” se scărpină în cap.

Fuck me up.

“Deci ești...? Într-o relație?”

Ar trebui să-i spun?
Ar trebui să fiu sincer?

“Da. Sunt.” spuse în final Jungkook.

Nu era o ușurare, nu era entuziasm, nu era un sentiment terifiant pentru a spune asta, dar șimții ca și cum o parte din el ar fi fost dezvăluită, pe care dorea să o țină secretă pentru totdeauna.

“De când?”

“Chiar înainte să știu că Regina era mama lui Taehyung.” Jungkook privi în jos la mâinile sale.

Îi luă câteva secunde tatălui său să răspundă.

“De ce, de ce u-un băiat Jungkook? De ce nu poți fi ca alți băieți care plac fete? De ce trebuie să fi unul căruia îi plac băieți?” vorbi stresat Minjun, frecându-și ochii.

Jungkook speră să nu fi spus cuvintele astea. Dar desigur, un tată homofobic în special Minjun nu ar spune niciodată: Accept cine ești, așa că dă-i drumul și întâlnește-te cu fratele tău vitreg.

“Îmi pare rău.” fusese tot ce putu spune.

“Jungkook, nu mă mai simt comfortabil să trăiesc în casa asta. Împreună, cu Regina și Taehyung. După toate problemele astea, și tu fiind un homosexual și te întâlnești cu fratele tău vitreg. Nu are nici-un sens pentru mine. Mă dezgustă.”

Dezgustă.
Dezgustă.
Dezgustă.
Dezgustă.
Dezgustă.

Jungkook își simții inima bătând cu putere, gândindu-se că plânse destul, dar lacrimile îi curseră din nou pe obraji.

“Voi discuta motivul ăsta cu Regina în timpul meu. Până atunci, nu te du la Taehyung. Nu vreau să fi în apropierea băiatului acela.” Minjun se ridică, pregătindu-se să plece.

Jungkook continuă să plângă, îmbrățișându-și genunchii, auzind-ul pe tatăl său cum închise ușa.

～♡～