Dragoste pentru Diavol

PARTEA 5

Eram deja gata de a muri. Așteptam să fiu rănită cu cuțitul. Brusc ușa de care mă spigineam s-a deshis. Eu cu zgomot am căzut la podea. Ridicîndumă repede am fugit în dormitor. Am încuiat ușa. Trebuie de ieșit cumva de aici. Mi-am adus aminte de fereastră. M-am apropiat de ea și am deschiso. M-am ridicat cu picioarele pe pervaz și m-am uitat în jos. E prea sus. Nu sunt șanse. Mi-am întors capul și era el. Nu are cum, nu poate fi! Ușa a fost încuiată.
De ce eu? De ce cu mine asta se întîmplă?
Eu am fugit întrun colț și m-am strîns cît de tare puteam, în timp ce el se aproia spre mine. Deja era foarte aproape. El s-a lipit compet de corpul meu. Eu abia mă țineam pentru a nu striga. Uitînduse la mine și zîmbit rece el și-a schimbat fața în starea normală.
-Scarlet,tu chear socoți că eu 18 ani t-eam protejat ca acum în cîteva minute să te omor? Eu am să o fac treptat, ca să primesc plăcere. Tu nu știi cît eu am așteptat acest moment. Optsprezece ani eu te urmăream și abia așteptam ca să știi că ești a mea.
-M-ai apărat? Mirat am rostit eu în șoaptă.
-Da tu cum socoți? De cînd tu ai împlinit 16 eu dorm cu tine într-un pat, doar că tu nu puteai să mă vezi

Eu țin minte cum noaptea nu puteam dormi, simțeam rece lîngă mine, chear dacă adormeam visam visuri rele.E vina lui.
Nu vreau să trăiesc! Mai bine să mor acum!
Nu pot crede în asta ce se întîmplă.

-Ne mai vedem, Scarlet.
Ultima ce a zis el. Am simțit o durere nesuportabilă în partea stîngă a burtei.Am aplecat puțin capul în jos. Cuțitul era înfipt în mine. Haina mea era toată roșie. Am ridicat capul și m-am uitat la el și am căzut.Totul negru...

***
Abia deschizînd un ochi lumina orbitoare m-ia bătut în față. Am privit împrejur, totul era alb.
Unde sunt? Sunt în rai? Am murit?
În fața mea a început a lumina siluetul unui om. Am șoptit cu buzele "mama".
Ea s-a aropiat de mine și ș-ia pus mîna ei peste a mea. Simțeam căldură.Era-m liniștită. În sfîrșit voi fi cu ea alături. Cu altă mînă ea ma netezit pe cap.
-Mama...
Am șoptit eu și în acel moment ochii mei se umpluse de lacrimi.
-Mama, unde sunt? Eu am murit?
-Mie m-iau permis să vorbesc cu tine, doar că foarte repede. Nu, tu ești înte moarte și viață.Cît de mult am așteptat să te revăd, Scarlet.
-De ce ne-ai lăsat?
-Asta s-a îtîmplat în urma semnării unui contract. Eu vă iubesc, e important că sînteți alăturea.El și-a îndeplinit promisiunea și sufletul meu este liber.
Ține minte cuvintele mele, el nu este cum pare,Scarlet totul depinde de tine! Vreme e puțină, deaceea trebuie să-ți spun importantul.
Trebuie să trăiești!
Pentru mine, promitemi!
-Promit.

Întuneric...

***
-Domnule Louis, și-a revenit.Bătăile inimii și respirația s-au normalizat.
Se auzi închizînduse ușa. Sunt singură în tăcere. Am deschis ochii și văd că sunt la spital. Am întors capul într-o parte. M-iam adus aminte de dialogul cu mama. Doar pentru ea și tata voi trăi mai departe.
Am încercat de a mă ridica de pe pat, dar în zadar, sunt slabă.
-Stați pe pat, vă trebuie odihnă. Nu aveți destule resurse de energie.
A spus medicul intrînd pe ușă și apropiinduse.
-Ah da, eu sînt Louis, Louis Kalib!
-De cînd sunt aici?
-De două săptămîni.

Atît de mult timp?Mie m-ia părut că vrio 15 minute cît am vorbit cu mama.
-Ce e cu mine,ce s-a întîmplat?
-Voi pregătind mîncare va-ți împiedicat de piciorul scaunului și ați căzut pe cuțitul care al țin-eați în mînă.

M-iam adus aminte cu amănunte ce s-a întîmplat în acea seară întradevăr.

-Voi nu știți,e de vină Diavolul.El a vrut să mă omoare!!
-Nu,miss voi a-ți căzut! Nu trebuie să compuneți povești.Și da, pritenul vostru vrea să vă vadă.

-Care prieten?Eu nu am prieteni!!!

În acel timp pe ușă a intrat Vlad Ramm.El a spus toate poveștile cu cuțitu!!!
Cînd va dispărea?Vreau viață normală!Vreau să fiu ca toți adolescenții de vîrsta mea!

Ramm a dat semn cu capul ca medicul să iasă,acela doar ascultător a ieșir.
-De ce nu mai lăsat să mor?
-Așa nu e interesant!A spus el și a întors buza.