Un sarut la miezul noptii

Puteam auzi din camera mea tipatul asurzitor. Stiam ca sa intors acasa inca o data baut. Nu ca ar fi prima oara dar in ultimul timp e un obicei pentru tatal meu sa se intoarca acasa in starea asta. In mod sigur afacerile au mers prost din nou, iar el nu poate sa gaseasca un echilibru asa ca se afunda tot mai mult in alchool. In mod sigur iar sa impiedicat de scari incercand sa ajunga in camera lui. Somnul mi-a pierit de mult, mai exact de trei ani. Viata mea e ca o zi ce nu se termina niciodata. Imi este frica sa inchid ochii pentru ca stiu ca odata ce i-am inchis nu mai pot controla lucrurile din jurul meu.

As vrea macar pentru o clipa cineva sa inteleaga durerea mea sau macar sa pot pleca undeva unde sa stiu ca sunt cu adevarat iubita. As vrea sa o pot vedea pe Amy. Imi este groaznic de dor de ea, iar in clipe cand ma simt asa de singura si doborata ii simt lipsa si mai mult. Au trecut trei ani decat am vazut-o ultima oara pe cea care mi-a fost cea mai buna prietena. Singura prietena adevarata. Dar din pacate parinti nostri ne vedeau ca un cuplu distructiv asa ca tatal ei a luat decizia sa o mute departe de mine. Imi aduc aminte cu zambetul pe buze toate poznele pe care le faceam, cum eram de nedespartit. Stiam ca dintre noi doua ea considera ca eu sunt cea puternica si optimista. Stiam ca ma vede ca pe o persoana greu de doborat, dar ceea ce nu stia ea era, ca ea era cea care ma facea sa fiu asa. De cand a plecat nimic nu  sa schimbat in lumea mea la scoala. Am incercat sa fiu acea fata plina de viata ca intodeauna dar ma doare cateodata lipsa ei.

Am lasat gandurile negre deoparte cand nu am mai auzit nici un zgomot jos. Pesemne ca in sfarsit a adormit. Ma uit la ceas si imi dau seama ca mai am putin si trebuie sa ma trezesc pentru scoala. Nu are rost sa mai stau in pat, oricum nu ma pot odihni.

Fac rapid un dus caldut si imi aleg hainele pentru scoala. Observ ca cerul este la fel de posomorat astazi, pesemne ca imi simte durerea, asa ca deciz sa imi iau blugi mei preferati de culoare negrii, hanoracul mov si adidasi. Nu imi plac in general hainele sport dar comoditatea e mai buna decat durerea de spate si de picioare pe care mi-o vor provoca tocurile datorita mersului prin coridoarele scolii toata ziua.

Pofta de mancare mi-a pierit asa ca ma grabesc sa ajung la scoala. As putea lua autobuzul dar sincer cred ca o mica plimbare mi-ar face mult mai bine.

In curand insa, mult prea curand din pacate, vad ca ma apropii de scola. E timpul sa-mi iau rolul in primire. Aici nimeni nu stiu ca nu sunt cea mai perfect si planuiesc sa ramana asa. Dar am sentimentul ciudat ca asta nu va fi o zi foarte buna pentru mine.

Nu apuc sa ma gandesc foarte mult deoarece aud pasi in spatele meu asa ca imi intorc capul si o vad pe Eliza cu un zambet mare pe fata. Stiu ce urmeaza, imi va povesti despre noaptea fenomenala pe care a avut-o cu iubitul ei. Sincer nu ma intereseaza chiar deloc.

-Nikoleta, ce bine imi pare sa te vad. hai sa-ti povestesc ceva foarte tare.

Puteam observa entuziasmul din vocea ei. Eram invidioasa pe ea cateodata pentru ca nu era singura. Avea un iubit si prieteni.

-Eliza, buna si tie. Cum a fost week end-ul?

Si atat a fost de ajuns deoarece am activat-o.

-Am iesit cu Clau la fil si a fost asa frumos, ma tinut de mana si ma sarutat tot filmul. Si dupa aceea am fost la masa la .....

Auzeam ca vorbeste dar nu ma interesa asa ca am facut ce stiu eu cel mai bine. Mi-am pus un zambet mare pe fata ca sa arate cat de mult imi place ce-mi povesteste in timp ce continuam sa ma gandesc la Amy. M tot gandeam oare ce-o face? Cum se descurca la noua ei scoala? Ultima oara cand am vorbit cu ea acum cinci luni mi-a spus ca este fericita, dar eu o cunosc foarte bine si stiu cand ma minte. In mod sigur este umilita zilnic de colegii ei pentru parul ei verde. Doamne cat urasc oamneni cu mintea inchisa si care isi traiesc viata dupa stereotipuri.

-...nu-i asa ca e minunat. Chiar ma uimit nu ma asteptam sa fie asa dragut. Nikoleta te simti bine? Ai auzit ceea ce t-am spus?

-Da Eliza. Cu toti stim ca va iubiti mult, si ca el este baiatul perfect, dar daca nu ne grabim vom intazia la ora de mate.

Eliza este una dintre putinele fete care pot sa le consider o enigma. Mica de statura si cu ochii caprui, blonda este una dintre cele mai energice persoane pe care le cunosc. Profesori o adora deoarece este foarte inteligenta, iar colegii nostri o adora pentru ca este foarte frumoasa si glumeata. Ultima sa cucerire in materie de barbati este Clau, bad boy-ul scolii. Ea crede ca il poate schimba si chiar cred sincer ca vede bunatate in inima lui. Desigur pe langa o inima de aur si o personalitate jucausa, Eliza are si un mare defect. Nu aceepta sa fie contrazisa. Asa ca practic nimeni nu indrazneste sa-i spuna ca o relatie cu bad boy-ul scolii nu e deloc inteligent si probabil va ramane cu inima sfaramata.

In ceea ce ma priveste pe mine nu am un iubit. Nu prea am incredere in baieti. Eu si Amy ne asemanam mult in acesta privinta. Nici un baiat nu se lipea de noi iar atunci cand o facea ne sfaramau inimile. Dar niciodata nu as face prostia sa ma incurc cu un bad boy. Stiu mai bine de atat.

Ajung in clasa si imi ocup locul din ultima banca. Intodeauna am stat acolo, nu imi place in special sa ies in evidenta. Gandurile inca imi zburau aiurea cand i-am auzit pe colegii mei ca rad. Mi-am indreptat atentia spre ce se petrece cand mi-am dat seama ca de fapt rad de mine. Se pare ca profesoara vorbea cu mine de minujte intregi si ma striga iar eu nici macar nu am auzit-o.

-Domnisoara cum iti permiti? Crezi ca ma poti face de rusine? Si voi ce tot radezi? Ar trebui sa va fie rusine la toti.

-Imi pare rau, va promit ca nu se va mai intampla. Am reusit sa spun cu o voce stinsa si cu obraji inrositi.

-Normal ca nu se va mai intampla Nikoleta. Iar pe ziua de azi ai nota 3. Acum va rog pe toti sa scoateti o foaie de hartie pentru ciorna deoarece vom da un test. Acum poate va pierit zambetul ila pe care toti il aveati mai devreme.

-Cum? Ce? Nuuu. Dar nu e corect. In primul rand nu puteti sa-i pedepesiti pe ei pentru ce am facut eu si in al doilea rand am spus ca imi pare rau.

Stiam ca am facut o prostie. Atunci cand ma simt atacata ripostez, si nu ma uit la consecinte. Practic am strigat la profa aceste cuvinte.

-Iesi in secunda asta afata. Iar pentru azi ai detentie. Daca nu inveti sa te potolesti va trebui sa te scot de la cursurile mele Nikoleta. Oricat de mult mi-ar parea rau pentru ca stiu ca tu esti una dintre cele mai inteligente eleve din scola, cu mine nu iti merge si obraznicia ta cateodata atinge cote maxime. Iti recomand Nikoleta sa te gandesti foarte bine ce ai de gand sa faci pana la urmatoarea ora cu mine.

Nervoasa mi-am luat geanta si am iesit din clasa. Stiam ca nu va fi o zi buna. Presimteam asta. problema este ca nu sa terminat inca. Asta fiind decat prima ora, si mai am inca 6.

In drum spre terenul de fotbal al scolii, ma tot gandeam cum de la fata care mereu zambea, facea traznai si avea multi prieteni am ajuns sa fiu doar o masca a acelei fete.