Un sarut la miezul noptii

Cavaler in armura stralucitoare

Trecuse doar doua zile de cand sunt aici, intr-un oras nou, cu oameni noi si nu intelegeam de ce pur si simplu nu imi pot face curaj sa ma duc la Amy. Am gasit diferite scuze sa aman inevitabilul dar stiam ca trebuie. Stiam ca adevaratul motiv pentru care nu am plecat inca spre casa ei este pentru ca inca sper ca tatal meu sa ma sune si sa-mi spuna sa ma intorc pentru ca ii este dor de mine. Dar stiam ca nu o sa se intample, doar ca nu vroiam sa accept asta. Stiam ca ultima mea nazbatie chiar la dat peste cap si sunt sigura ca daca nu m-ar fi transferat el as fi fost exmatriculata curand. Desi nu sunt violenta pur si simplu nu pot sa ma mai controlez cateodata. Sunt asa de plictisit si deprimata incat trebuie sa-i fac si pe restul sa fie ca mine. Stiam ca farsele mele vor lua sfarsit dar nu ma gandeam ca se va termina acum. La fel ca Amy am o sansa sa o iau de la capat, si de data asta nu o sa o mai dau in bara.

Era ora 22 cand am ajuns la Amy la aprtament. Ma gandeam ca poate intr-o seara de sambata ea va fii acasa. Inca imi cautam curajul sa bat la usa mare din lemn. Am inchis ochii si am ciocanit. Am auzit niste pasi si un glasul de care mi-a fost asa de dor.

-Vin imediat.

Au mai trecut cateva secunde si usa sa deschis incet. Puteam sa observ ca nu se astepta ca eu sa vin aici. Surpriza era vizibila pe chipul ei.

-Nikoleta?

Simteam ca parca nu-i vine sa creada. Bucuria pusese stapanire pe mine. Imi fusese atat de dor. Trecuse aproape trei ani.

-In carne si oase, ma bucur sa te revad Amy.

Nu am terminat sa vorbesc ca ea ma si strangea in brate puternica, si am simtit cum lacrimile imi umezesc obrajii. Eram asa fericita. Stiam ca totul va fi bine acum. Asa era perfect.

-Si eu ma bucur sa te vad. Imi spune cu ochii inlacrimati.

Ma poftit in casa dar nu am putut sa observ ca ceva era in neregula. Parea pierduta in alta lume. Observam teama in ochii ei, un strigat de ajutor poate?

-Si ce mai e nou scumpa mea?

Am asteptat raspunsul ei cateva secunde dar mi-am dat seama ca nu are de gand sa-mi raspunda. Mintea ei era in alta parte. Ceva era in neregula.

-Hey...esti bine?

Ingrijorarea era vizibila in sufletul meu. Amy nu e in regula. Stiam ca se bucura ca ma vede dar de ce teama asta in ochii ei si atitudinea rece ca si cum ar ascunde ceva.

-Da...

-Nu-i adevarat, te cunosc de mult timp si stiu cand ma minti...uite stiu ca a fost greu sa acceptam decizia parintilor nostri de a ne separa, dar crede-ma ca viata mea a fost un infern fara tine, ma simteam singura intr-o lume ciudata, in care eu eram singura persoana normala...ahh Amy nu ai idee ce cosmar am trait, ma simteam prinsa in Alcatraz sau mai rau.

Nu mai puteam sa-mi tin lacrimile, ea era prietena mea si ma bucur atat de mult ca o pot avea inapoi.

-Ahh Nikoleta crede-ma ca stiu prin ce-ai trecut, nici viata mea nu a fost mai usoara, dar acum cand te vad imi aduc aminte ca a fost un timp in care simteam ca traiesc si sunt fericita, insa de cand tatal meu a luat acea decizie, viata mea a luat o intorsatura urata,s-a terminat cu rasetele si ua urmat plansete in fiecare noapte.

-Se pare ca destinul a pregatit aceasta etapa dar sa terminat acum.

-Ce vrei sa spui Nikoleta?

-Poate ca destinul a vrut sa ne desparta, sa ne faca sa cunostem suferinta separat dar e timpul sa spun Stop, Pauza....sa ne intoarcem de unde am plecat si sa reparam greselile facute.

Puteam observa nedumerirea din ochii ei.

-Nikoleta poti sa-mi spui si mie la ce te referi?

-Amy, tata m-a inscris la acelas liceu ca si tine!

-Cee? Nu imi vine sa cred. E ....Wow!! Nici nu am cuvinte.

Desi era ceasul foarte tarziu am decis ca e cazul sa facem niste ciocolata fierbinte...preferata mea.

Seara asta era asa de frumoasa incat trebuia sa ciuocnim cu niste ciocolata. Dar am observat ceva ciudat. Amy avea pe ea un halat rosu gros. Ce era ciudata? Pai erau 30 c aici. De ce ar avea nevoie de un halat?

-Amy cred ca ar fi bien sa dai halatul acela jos.

Am observat acea teama din ochii ei de mai devreme revenind. Am un sentiment de neliniste.

-AAA, pai imi este frig....

Frig? pe caldura asta? Ceva nu este in regula.

-Frig? Sunt peste 30 de grade aici?

-Is racita.

Racita pe naiba. Ascunde ceva asta e clar. Daca nu are de gand sa-l dea jos il rup de pe ea si o pun sa il manance.

-Si de ce nu stranuti?

Vedeam ca incearca sa gaseasca o scuza plauzibila sa tina halatul pe ea, dar nelinistea pusese si mai mult stapanire pe mine si ma gandeam doar la modalitati cum sa o leg si sa-i dau halatul ila jos daca insista mult sa-l tina. Stiu cand ma minte si acum in mod clar ascunde ceva.

-Aaa...

Nerabdare si nelinistea era la cote maxime. Ce dracu?

-La naiba femeie. da halatu ila jos odata.

Vedeam ca ezita. Zau de nu se joaca cu nervii mei. O leg daca e nevoie. Stiam ca ea nu are de gand sa-l dea asa ca i-am prins mana si cu forta am tras halatul jos dupa ea.

Primul meu gand a fost.....OMG!!!! Hainele ei erau pline de sange, Purta un hanorac de baiat dar caruia nu-i puteai sa-i vezi culoare de cat de mult sange era.

-Amy ce inseamna asta?

-Eo poveste lunga.

Dumnezeule....ce naiba se intampla. Panica pusese stapanire pe mine, stiam ca trebuie sa ma calmez. O sticla de votka ar merge de minune, dar se pare ca trebuie sa ma multumesc cu ciocolata calda.

-Hai sa facem ciocolatile calde si imi povestesti totul.

Am ajuns in camera ei si simteam nevoia de a lua loc. M-am asezat incet in pat. Eram asa de nerabdatoare sa aud ce sa intamplat.

-Nikoleta am fost rapita timp de doua zile. Eu si Adrian, un coleg de clasa, care se intampla sa fie si un mare mafiot am fost rapiti. Cel care ne-a rapit vroia sa ii ia partea si teritoriul lui Adrian, s-au cel putin asa am inteles eu. Pe scurt am reusit sa evadam cu nsite motociclete, dupa ce am drogat garzile. Dar asta nu a tinut mult. Ei ne-au gasit rapid si aproape eram sa fiu violata si omorata.

DUMNEZEULE. DUMNEZEULE.....

-Dar Adrian ma salvat in ultima clipa omorandu-l pe cel care a incercat sa profite de mine. Iar dupa acea prieteni lui au ajuns si ne-au salvat pe amandoi. Din pacate hainele mele au fost rupte de acel animal asa ca Adrian mi-a dat tricoul lui. E patat de sange dar e mai bine decat nimic.

Dumnezeule, wow.  Nu stiu cine e tipul ista da ii fac statuie pentru asta. A salvat-o pe Amy, deci merita.

Desi nu e de aceeas parere cu mine eu sunt bucuroasa. Wow, rapita, amenintata cu moarte, aproape violata dar salvata de cavalerul ei in armura stralucitoare. Unde mai punem si sarutul captivant. Ce n-as da sa fiu in locul ei. Desigur ea nu vede ca mine. E fericita ca sa terminat. Eu consider ca e o aventura de neuitat. Off stiu stiu...sunt masochista. Cine si-ar dori sa fie rapita? Dar viata mea e asa plictisitoare incat chiar mi-as dori ceva nou.

Somnul ma luase incet asa ca am decis sa ne culcam. Maine e o noua zi si primul plan pe care il am in cap este ca o noua Amy trebuie sa apara. Mai frumoasa, mai periculoasa si mai aventuroasa. Cu zambetul pe buze si cu un nou plan in cap m-am lasat condusa pe taramul viselor. Cat mi-as dori si eu sa am parte macar pentru o zi de putina actiune si un cavaler sa ma salveze. Gandindu-ma la cavalerul un chip imi aparu...Sergiu.