A trecut ceva vreme de cand stau aici singura pe banca din curtea liceului. Cum dintre toate zilele tocmai azi am amintirile astea. Trebui neaparat sa-mi clarific mintea si sa iau o decizie.
-Buna frumoaso. Stiam ca o sa te gasesc aici. Stiam eu ca nu poti sa te abtii sa o jignesti pe profa.
Mi-am intors capul si un zambet automat mi-a aparut pe fata. Daniel, unul dintre baieti populari din scola noastra tocmai se pregatea sa ia loc langa mine. Baiatul ista stia intradevar cum sa ma faca sa rad.
-Nu.
Ista fiind singurul meu raspuns la vesnica lui intrebare.
-Nici macar nu te-am intrebat pe ziua de azi. Zau Niko nu poti sa-mi dai un raspun daca nu iti adresez o intrebare.
Puteam sa observ fata de catelus pe care o avea, dar raspunsul meu la intrebarea lui nerostita pe ziua de azi este in continuare nu.
-Bine atunci intreaba-ma. Poate ai noroc si zic da. Ma simt extrem de darnica azi asa ca o sa-ti dau sansa sa ma intrebi.
Am putut observa ca nu stia ce sa creada. O parte ii spunea ca glumesc, alta ca poate nu. Sincer nici eu nu stiam dar imi place cum speratele i se naruiesc atunci cand ii spun nu.
-Niko ai vrea sa iesi cu mine diseara la un suc?
Imi pune aceeas intrebare in fiecare zi timp de 2 saptamani. Am crezut ca va renunta pana acum dar se pare ca oricat il refuz tot nu renunta. Fiind unul dintre populari ma indoiesc ca au fost multe care l-au refuzat. Dar el nu e genul meu. Ii pot semnala superficialitatea in privire si superioaritatea cu care ma priveste imi spune ca are incredere ca voi pica o data si o data daca continua sa incerce. Dar nu, baieti nu sunt in stare sa protejeze si sa iubeasca, ci doar sa minta si sa insele.
-Hmmm, lasa-ma un minut.
Cu un mic zambet in colturi guri si cu ochii in jos ii dau raspunsul pe care sigur nu il astepta.
-Niciodata si mai bine ma impusc decat sa ies cu tine. Aceste fiind spuse ma car.
Jocul dintre mine si el devine mai interesant pe zi ce trece si sincer ma mai tine departe de plictiseala. Brunetul ista chiar nu stie cand sa se opreasca.
Ma indepartez de el cu pasi lenti. E timpul sa ma intorc in clase. Pauza probabil sa terminat.
Urmatoarele ore au trecut usor fara mari probleme...bine, bine recunosc ca la ora de biologie s-ar prea putea sa ma fi plictisit si na, doar stim ce face plictiseala din noi, si mai ales pentru o persoana ca mine. Asa ca mi-am petrecut majoritatea timpului din ora facand mici experimente cu oxidul de azot, altfel spus si gazul care te face sa razi cu lacrimi. Asa ca am terminat scoala pe ziua de azi mai devreme deoarece, iar am fost data afara de la ore.
Dupa ce am intrat in casa am putut observa ca ceva nu e in regula. Niste bagaje erau facute si lasate in mijlocul sufrageriei. In mod sigur tata a prins vreun contrat in sfarsit asa ca trebuie sa plece. Nu ar fi prima oara cand raman singura asa ca nu trebuie sa-mi fac griji. Ba chiar s-ar putea sa planuiesc o petrecere si poate chiar voi lua cateva zile "libere" de la scoala sa o vizitez pe Amy. In ultimele zile chiar mi-a fost dor de ea. Dar nu apuc sa-mi termin gandurile ca tatal meu coboara scarile. Puteam observa ca e mahmur.
-Ghici cine ma sunat azi draga mea? Imi spune el cu o voce groasa acuzatoare. Stiam ca nu poate fi de bine.
Cu voce usor tremuranda intreb:
-Cine?
-Directoare scolii. Mi sa plans ca ai fost data afara de la ore azi, de doua ori. Nikoleta intelege ca nu am timp de prostiile tale.
Urla la mine si vedeam ca e furios. Stiam ca am facut-o de oaie de data asta. Am incercat sa-mi cer scuze dar parca nici nu ma auzit.
-Tata te rog nu a fost vina mea in totalitate.
-Nikoleta, nu stiu ce sa ma mai fac cu tine. Asa ca nu am alta solutie.
Nu intelegeam la ce se refera dar imediat mi-am dat seama ce semnifica bagajele dupa hol. Nu el pleaca....eu plec.
M-am infuriat imediat.
-Cum e posibil asa ceva? Ma dai afara? Cum indraznesti?
-Nu Nikoleta, nu te dau afara, esti fiica mea si te iubesc dar nu te mai pot controla. De cand a murit mama ta ai devenit din ce in ce mai salbatica. Nu stiu ce sa ma mai fac cu tine. Asa ca am luat legatura cu unul dintre putinii parteneri de afaceri si prieteni care mi-au mai ramas sa-i cer un sfat.
Ma enerva enorm cand voarbea de mama. Nu vreau sa-mi aduc aminte ca a murit acum doi ani intr-un accident stupid de masina. Am simtit cum lacrimile imi umezesc obraji. Stiam ca tata inca vorbeste dar nu auzeam nimic din ceea ce spune, durerea era prea mare. Dar dintr-o data am auzit ceva ce mi-a atras atentia.
-..."Lorres" de lunea viitoare. Fara discutii vei locui cu Amy.
Mi-a luat cam o vesnicie sa procesez ce vrea sa spuna. Cumva ma trimite sa locuiesc cu Amy, doua noi doua singure?
Serios? Asta e o veste formidabila. Acum lacrimile curg de fericire nu de tristete. Dar cred ca tata a intepretat gresit plansul meu.
-Draga mea stiu ca suferi dar trebuie sa inveti ce inseamna responsabilitatea. Eu nu te pot scoate din toate problemele asa ca imi voi lua mana dupa tine o perioada sa te descurci si sa inveti cat de grea e viata.
Wow. Asta e o veste incredibila. Plangeam de fericire si aproape imi venea sa dansez. Dar tatal meu continua.
-Am vorbit cu domnul Rose si el ma sfatui ca cea mai buna educatie pentru un copil rebel e sa-l lasi sa se descurce singur asa cum face el cu Amy. Din cate am auzit acum e in sfarsit normala si nu mai e fata nebuna de acum trei ani, mereu pusa pe farse.
-Tata....
-Vreau sa ma suni o data la doua zile sa-mi spui ce ai facut. Dar nu te voi vizita pana nu vad o schimbare in comportamentul tau.
Simteam totusi o mare dezamagire. Mi-am dezamagit tatal. Din nou. Da voi fi cu Amy, dar am viata mea aici. Nu pot renunta pur si simplu. Nu stiam daca eram fericita sau trista. Un nou sentiment putea stapanire pe mine. Ma simteam eliberata si totusi abandonata.
-Vei pleca in 2 ore.
Imi intinde biletul de avion si imi spune doar atat.
-Ti-am platit deja toate taxele scolare. Doar ai grija de tine.
Stiam ca ii se rupe sufletul sa faca asta. Si mie la fel. Am urcat in camera mea, m-am lungit pe pat si continuam sa ma intreb.....asta e o veste buna sau o veste proasta? Nu am un presimtire buna. Ma simt asa de eliberata dar totusi am un sentiment ca ceva se va intampla.
CITEȘTI
Un sarut la miezul noptii
Teen Fiction"Un sarut la miezul noptii" este aceeasi carte cu a lui _Angel_Dangerous_ numai ca este din perspectiva Nikoletei. Iubesc cartea pe care autoarea a scris-o asa si cum Nikoleta este personajul meu preferat, eu si _Angel_Dangerous_ ne-am gandit ca ar...
