17. Teardrops.

24 1 0
                                    

Tradarea ne face mai puternici.

Regula asta nescrisa a fost, cel mai probabil, inventata ca sa functioneze ca un scut. Ca si cum cel in cauza ar avea nevoie sa creada ca mai exista o sansa si pentru ei. In rugula, s-a intamplat sa ai incredere oarba in cineva si el sa nu aibe intntii bune. Ce e de facut ? Te aduni de pe jos, te scuturi cat poti, ridici capul si mergi mai departe. Usor in teorie, asa-i ? 

Dar cum e daca ti s-a intamplat de prea multe ori sa ti se puna piedica si sa cazi, sa te lovesti atat de tare si de des, incat sa nu ai timp sa ti se vindece ranile ? Daca persoana care e responsabila esti chiar tu, pentru ca nu ai fost mai puternica, pentru ca nu ai stat suficient de bine infipta ? Sau daca cel care te-a ajutat sa iti iei avant a fost cel pe care il credeai absolut incapabil de a te rani ?

In cazul in care toate acestea sunt unite intr-un singur caz, poate sa fie dur. Poate provoca durere si poate avea consecinte pe masura. Atunci, exista o singura varianta pentru a fi sigur ca o sa iti revii la timp. Si poate nu e cea mai buna, sau cea mai demna, dar macar esti convins ca e sigura. Si asa cum oricine ar trebui sa stie, siguranta ar trebui aprociata mai mult. 

Am inghitit in sec; ,,iubit tradator" ca in... ,,stiu ca tipul tau a avut o alta tipa pentru ceva timp, despre care nu s-a gandit sa iti spuna si tie. Si ca tot ai aflat, ma gandeam ca poate pe el ar trebui sa te razbuni pentru ca el e cel vinovat acum si nu eu", sau mai de graba ca in ,, Cine stie ca s-a intamplat noaptea trecuta in clubul ala cu tine si cu el ? Cine stie ce ti-a facut sau cum ai reactionat tu, pe jumatate inconstienta? Cine crezi? Eu, evident" ? In ambele cazuri, ceva nu se potrivea. 

M-am ridicat rapid de pe nisip si cu pantofii in mana, m-am indreptat spre masina. Odata ajunsa langa ea, pe asfaltul care era inca cald, am incercat sa ma incalt.

- Wow. Chiar nu am ce sa zic, in afara de faptul ca ma urmaresti ! o voce amuzata din spatele meu m-a facut sa tresar si aproape sa ma lovesc.

Capul meu s-a lasat intr-o parte si am fost readusa la normalitate de parul prea bine aranjat si ochii tipatori ai lui Caden.

- Pastreaza-ti replicile pentru altcineva, tigrule, i-am facut cu ochiul si am incercat sa ma intorc.

- Stai, m-a oprit el la jumatatea drumului catre scaunul soferului si eu mi-am dat ochii peste cap.

- Ce e ? m-am intors si m-am incruntat putin la el.

- Eu uhm... ma gandeam ca poate ii poti da asta Rebeccai ?

Raspunsul sau suna mai mult a intrebare si cu o mana isi scarpina ceafa. Cealalta, era intinsa spre mine, un plic alb, neintinat fiind tinut in aer. Fata sa era oarecum jenata si grabita, blana sa de ,,urs", dupa cum ii spusesem lui Bex prima data cand ne-am intalnit cu el, fiind acum data putin cate putin jos. Am ranjit triumfator cand am realizat ca tot comportamenul asta stanjenit al sau este datorita lui Bex si mi-am strans bratele la piept atunci cand el a refuzat ca ma mai priveasca.

- Ce ar trebui sa ii spun ? l-am intrebat eu, evident dorind sa il sacai.

- Nimic, s-a grabit el si eu m-am incruntat, dupa care s-a corectat. Adica, spune-i doar ca e de la mine... si ca o salut.

Mi-am muscat buza, pentru ca sincer, asta era intr-adevar uimitor. Bex era uimitoare. Tipul asta macho-man inunda plaja cu extra-caracterul sau ambalat si acum actioneaza ca un catelus, dispus sa faca orice pentru a avea o sansa cu tipa care a reusit sa ii faca fata. Si nu doar ca era uimitor, era si amuzant. 

- O sa-i spun, am zis incet si am apucat plicul. Ne mai vedem.

Am urcat in masina si mi-am pus centura de data asta. Drumul meu a fost oarecum linistit si tacut, in timp ce imi faceam planul pentru inca o conversatie obositoare. 

17's [ON HOLD]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum