1001 Povesti de groaza.

The rake

De la un martor, 2006

În urmă cu trei ani, tocmai ce mă întorsesem dintr-o excursie de la Cascada Niagara cu familia pe data de 4 iulie. Suntem cu toții foarte obosiți după o zi lungă de condus, deci, soțul meu și cu mine am pus copiii direct în pat cum am ajuns acsă.

M-am trezit cam pe la 4 dimineața și, crezând că soțul meu s-a dus la toaletă, am tras cearșaful în partea mea, profitând de lipsa sa. Am reazliat că soțul meu era lângă mine. Mi-am cerut scuze pentru că am tras cearșaful. Când s-a întors cu fața spre mine gâfâia și și-a tras picioarele de la capătul patului atât de repede încât era să mă arunce jos de pe pat. M-a înșfăcat și nu a spus nimic.

După ce mi s-au obișnuit ochii cu lumina, am văzut ce i-a cauzat reacția asta atât de ciudată. La capătul patului, stătea un bărbat dezbracat, sau mai degrabă un câine fără blană. Poziția corpului îi era cam ciudată, părea că a fost lovid de o mașină sau ceva de genul ăsta. Dintr-un motiv sau altul, m-am speriat. Am încercat să îmi dau seama de condiția lui; trebuia să îl ajutăm.

Soțul meu îi cerceta brațul și cotul. Se tot uita ba la mine, ba la creatură.

Într-o frațiune de secundă, târându-se foarte repede, a ajuns la mai puțin de un metru de șoțul meu. Aceasta a fost complet tăcută pentru 30 de secunde (mai degrabă 5 secunde, dar a părut că durează o veșnicie), stând nemișcată și uitându-se la el. Aceasta și-a pus mâna pe genunchi și a fugit repede pe hol, apoi s-a îndreptat către camerele copiilor. Am început să țip și am fugit repede către întrerupător ca să aprind lumina. Voiam să o opresc înainte de a le face vreun rău copiilor. Când am ajuns în hol, lumina de la dormitor era destul de puternică, așa că l-am put vedea stând chircit și cocoșat la o distanță destul de mare. S-a întors și s-a uitat la mine. Era plin de sânge. Am întors comutatorul pe perete și am văzut-o pe fiica mea Clara.

Creatura fugit pe scări, iar soțul meu și cu mine am fugit să o ajutăm pe fiica noastră. Era extrem de rănită, iar ultimele ei cuvinte din viața sa scultă au fost: "He is the Rake" ("El este The Rake, în română). Am luat-o repede și am dus-o la spital, însă soțul meu a intrat cu mașina într-un lac. Niciunul dintre ei nu a supraviețuit.

Orașul în care locuiam era destul de mic, de aceea, bârfele circulau destul de repede. Polițiștii au fost de ajutor la început, iar ziariștii locali au prezentat foarte mult interes. Oricum, povestea nu a fost niciodată publicată, iar televiziunea locală a refuzat să facă un material despre acest subiect.

Pentru mai multe luni, eu și cu fiul meu Justin am stat la un hotel lângă casa părinților mei. După ce ne-am întors acasă, am început să caut răspunsuri pe cont propriu. Chiar am reușit să găsesc un bărbat dintr-un orășel învecinat ce a avut parte de o experiență asemănătoare. Ne-am întâlnit și am vorbit despre acest subiect. El mai cunoștea două persoane care au avut experiențe cu această creatură.

Am reușit, după doi ani de cercetări pe internet, să avem o colecție de mărturii și dovezi referitoare la experiențe asemănătoare cu ale noastre. Dar niciuna dointre toate aceste surse nu ne dădeau informații concrete sau detalii prea amănunțite. Pe coperta unei reviste scria că pe pagina 3 se află un articol despre The Rake, însă, când am deschis la pagina respectivă, nici urmă de vreun astfel de articol. Într-un jurnal de bord scria doar că The Rake i-a avertizat să plece, nimic mai mult, dar ceea ce este și mai ciudat este faptul că aceasta a afost ultima însemnare.

În majoritatea cazurilor, vizita creaturei a fost una dintr-o serie de vizite a aceleiași persoane. Mai mulți oameni au menționat că aceas creatură le-a și vorbit, printre care și fiica mea. Toate astea m-au făcut să mă întreb dacă creatura ne-a mai vizitat înainte de a o omorî pe Clara sau după.

Am pus un microfon lângă patul meu și am l-am lăsat pornit pe toată perioada nopții pentru două săptămâni. Mi-a luat o oră ca să ascult înregistrarea pentru o singură noapte, și asta la o accelerare de 8 ori a fișierului. În prima zi din a treia săptămână, microfonul a înregistrat ceva diferit. Din câte mi-am dat seama, undeva în cameră se auzea un sunet strident, pătrunzător. Nu am lăsat pe nimeni să mai aculte asta. Cred că am mai auzit acest sunet și înainte, atunci când stătea în fața soțului meu; cred că vorbea. Nu îmi amintesc să fi auzit creatura vorbind, dar ascultarea înregistrării m-a dus cu gândul la acel moment. 

Gândindu-mă că și fiica mea l-a auzit, mă întristează. Nu l-am mai văzut de când mi-a ruinat viața, dar știu că în unele nopți vine în dormitorul meu. Cândva, o să mă trezesc și o să-l văd holbându-se la mine.