24

1.2K 77 44
                                    

Se pare ca eu nu pot avea o relatie mai lunga decat o vara. Sunt o persoana jalnica!!

Am adormit cu lacrimi in ochi si cu gandul ca poate as fi gresit. Ca nu trebuia sa fac chiar asa.

Dimineata nu am vrut sa merg la scoala. Am uitat sa opresc sineria asa ca ceasul a sunat la 7 dimineata. L-am inchis si m-am culcat iar. Pe la ora 10 ma scoala bunica panicata.

Ea: Ana, cum de nu esti la scoala? Repede!! Imbraca-te!
Eu: Nu merg azi la scoala.

Ea se apropie si imi pune mana grijulie pe frunte.
Ea: Nu ai febra! Sus!

Ma apuca de mana si ma ridica fortat.
Pana la urma ma dau jos din pat. Nu era bolnava dar nu ma simteam deloc bine.

Eu: Bunico, chiar daca plec acum tot nu prind mai mult de 3 ore.
Ea: Nu conteaza! Si alea-s bune.

Ma impinge in baie si imi pune un umeras pe clanta de la usa. Aveam acolo o rochita inflorata. Numai de asta nu aveam eu chef.
Ies din baie sa imi iau niste haine mai lejere si pun pe mine un hanorac cu 2 marimi mai mari, niste blugi, tenisii si ies pe usa.

Mergeam atat de incet si odata cu mine si timpul. Nu mai trecea odata. Nu voiam sa ajung la scoala.

In cele din urma intru si eu pe usa scolii.
Era o zarva ingrozitoare. Mai mare decat de obicei.
Ignor totul si merg spre laboratorul de biologie.

In drum spre el, pe hol am zis ca mor.
Cine era pe hol?
Vlad
Cu cine?
Nu stiu.

Era o fata mai inalta, satena, slaba si cu un ras incredibil de enervant.
A trecut pe langa mine, la brat cu prostul ala si mi-a aruncat o privire asa aroganta incat am crezut ca o sa ii plesneasca o vena la cap. Era destul de unflata.

Nu mi-am batut capul. Probabil era o alta sluga de a lui Vlad. Probabil a platit-o sau ceva.
Ma durea capul numai cand ma gandeam la el.
Voiam acasa. Nu mai suportam lumea asta!

Prima dataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum