Ea,aşa zisa tocilară a liceului,o fata cu multe secrete,ce are ca frate geamăn unul din acei "tipi răi"
El,cel mai rău dintre cei răi,are in spate o poveste halucinantă.
Vor reuşi cei doi să se alieze împotriva destinului?
Vor reuşi să treacă cu ved...
Aşteptam să îmi pierd cunoştința,când am auzit o voce,rânjind malefic. -Aşa îți trebuie dacă îl atingi pe iepuraşul meu!
-Leyla!strigă o voce adâncă.Era Aiden.
Imediat am simțit cum două brațe puternice mă prind din căzătura mea,şi mă strâng la pieptul său tare. -Oh,micuțo,eşti bine?întreabă el îngrijorat.
Eu,amețită şi gemând de durere,am şoptit printre lacrimi: -Aiden....piciorul meu....mă doare😢 -Nu te mai mişca,spune el.Mergem la infirmerie. -B..Bine..spun eu.
~La infirmerie~ -Nu este nimic grav,spune asistenta.Doar că va trebui să stai cel puțin 10 zile acasă,departe de pericole,pentru a te odihni.Nu se ştie niciodată cum te poate lovi o migrenă(durere groaznică de cap) oribilă,care te-ar putea pune în pericol. -Cum?spun eu.Dar...am un proiect de predat peste câteva zile....ce mă fac? -Pe bune,Leyla?spune Aiden.Asta te preocupă pe tine?Of,tocilară mică.
E ciudat că ador când îmi spun că sunt mică?Sunt doar cu câteva luni mai mică decât el,nu cred că e o diferență prea mare.
Lăsând asta la o parte,pe uşă intră doamna Miller,doamna director,o femeie la fel de blândă ca şi profesoara de sport. -Leyla,scumpo,eşti bine?Ți-am sunat părinții,dar ei nu răspund,spune doamna Miller cu o urmă ciudată de îngrijorare şi tristețe.Ştiu că sunt plecați mai mereu cu afacerile,dar cred că ar trebui să îşi facă griji când îi sună directoarea de la liceul în care învață fiica şi fiul lor,nu?
Eu,neştiind cum să răspund,suspin uşor.M-am obişnuit ca ai mei să nu aibă timp pentru mine mereu,si îi înteleg.Cel puțin încerc.De fiecare dată când au până şi 5 minute libere,ei ne sună sau ne caută,pentru a petrece timp alături de mine şi Josh.Îi iubesc enorm.
-În fine,spune doamna Miller.Eu nu voi putea să te duc acasă,scumpo,dar am să îl rog pe tânărul Black,aici de față să o facă,sper că niciunul nu are nimic împotrivă!Să te faci bine curând,Leyla!Şcoala asta are nevoie de tine! -Mulțumesc,doamnă director.Pentru tot,spun eu recunoscătoare. -Nu este nici o problemă!exclamă Aiden.Am să fiu atent.Haide Leyla,te duc cu maşina.
Aiden m-a luat în brațe,eu punându-mi mâinile în jurul gâtului său pentru o notă de siguranță.Doamna Miller ne-a aratat o ieşire prin spate,pentru a nu atrage atenția.M-a cărat gentil până la maşina sa
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Şi m-a pus pe bancheta din spate,după care a închis portiera. -Ştii că puteam sta şi în față,nu?îi atrag eu atenția. -Ştiu,micuțo,dar oricât de mult mi-aş dori să te am în dreapta mea,mai importantă este siguranța ta decât dorința mea!spune Aiden pornind maşina.
După 20 de minute de mers cu maşina,drum care ne-ar fi luat 10 minute dacă domnul "încet,dar sigur" nu conducea mai încet ca bunica mea,Tessie,pe care,apropo,o ador.
-Demonule,încep eu,nu îți mai meriți apelativul!termin eu rânjind. -Dacă pentru siguranța ta trebuie să renunț la viteză,o s-o fac,şi tocmai am făcut-o!spune el sec.Dă-mi cheile,să pot deschide uşa.
I-am dat cheile lui Aiden pentru a deschide uşa casei,şi apoi m-a luat şi pe mine.Pe masă era un bilețel,prin care ai mei mă înştiințau căaveau nişte probleme la sediul firmei fin Londra,deci aveau sa stea ceva timp acolo. Aiden m-a luat în brațe şi m-a cărat pe scări la etaj,unde era camera mea. -Ți-am zis că o să ştiu şi unde e camera ta?rânjeşte Aiden. -Pe bune,Aiden?Pe bune?spun eu sarcastică.La asta îți stă ție mintea acum? -Glumeam,micuțo,şopteşte el punându-mă pe pat.Stai aici,ma duc până la maşină,ok?Să nu te dai jos din pat. -Nici dacă aş putea nu m-aş despărți de iubitul meu pătuț❤!spun eu făcându-mă comodă.
La intoarcere,Aiden a adus o cârjă,pe care urma să incerc să o folosesc a doua zi,deoarece acum aveam nevoie de odihnă.
~~~~~~~~~~
În următoarele zile,Sarah a venit la mine pentru a nu mă lăsa singură,căci pe Josh nu aveam nici o nădejde...iar Aiden venea mereu pentru a mă scoate la plimbare,deoarece la ultima vizită la medic,am fost sfătuită să fac plimbări in aer liber.
Deunăzi chiar am învățat să merg pe skateboard(la media)cu ajutorul lui Aiden.Petreceam din ce în ce mai mult dimp împreună,ceea ce îmi aducea zâmbetul pe buze.Ceea ce mă supăra era că nu puteam merge la curse,dar Aiden spunea iar vreo prostie şi mă făcea să râd.
●Şi aşa se termină şi capitolul de azi❤Suntem #403 în Ficțiune Adolescenți!❤❤❤👑👑👑Următorul capitol vine curând!
