Emo Love

Capitolul 4

M-am trezit brusc. Auzeam clar sirena unei masini de politie. Stateam si ma intrebam daca sa il trezesc pe Andy sau nu. Poate imaginatia imi juca feste. Poate blocul asta era un cuib de boggusi, adica fiintele alea din Harry Potter care iau infatisarea fricii tale. Sau poate nu. Poate chiar era o masina de politie cu sirena pornita, condusa de ofiteri de politie inarmati pana-n dinti, dornici de a ne aresta si de a ne distruge vietile. Nu ca nu erau distruse deja.

-Andy! ANDY!!! TREZESTE-TE!!! strig eu scuturandu-l cu putere de umeri.

-Ce este? Politia? A venit? a intrebat Andy.

Ok. Trebuie sa admit ca si in privinta asta m-a depasit. Adica atunci cand a fost o situatie de urgenta, a trebuit sa insiste vreo doua minute ca sa ma trezesc. Iar el s-a trezit imediat! Hmph.

-Da, cred ca au venit, spun eu uitandu-ma pe fereastra.

Tocmai atunci coborau din masina politiei doi politai ce s-au indreptat inspre usa blocului. Noi ne aflam la etajul 2. Andy m-a luat de mana si m-a tras inspre balconul ce dadea in spatele blocului.

-Trebuie s-o facem! Acum ori dupa ce iesim din puscarie! a spus Andy.

Si exact in momentul acela usa noastra a fost sparta. Si politistii au intrat in apartamentul nostru. Ce nepoliticos!

Fara sa mai stam pe ganduri, am sarit. Impactul nu a fost foarte puternic, insa totusi simteam dureri in tot corpul.

Am luat-o la goana pe stradutele din preajma acelui cartier mizerabil. Am vazut un bloc turn cu 10 etaje si ne-am gandit ca nu avem cum sa dam gres. Politia nu avea cum sa ne gaseasca acolo. Am fugit catre bloc, am intrat si am luat liftul pana la etajul 10.

De curiozitate, am aruncat o privire pe un geam. In fata blocului tocmai parca... o masina de politie! Era clar; nu mai aveam cale de scapare. Asa ca am urcat pe scara ce dadea inspre acoperisul blocului.

Era al naibii de frig. Batea vantul, spulberandu-mi parul in toate directiile. Oricum, niciodata nu mi-a pasat de chestiile astea.

Cat am mai avut timp, l-am sarutat pe Andy. Ca de obicei, era asa de dulce...

-Te-am iubit cu adevarat, Emma, mi-a spus Andy.

-Si eu pe tine, Andy. Cu toate ca nu ne cunosteam de prea mult timp. Insa tu m-ai facut sa ma simt bine si m-ai protejat. Si iti multumesc din suflet pentru asta! am spus eu, sarutandu-l inca o data.

Pentru prima oara in ultimii cinci ani, plangeam pentru ca aveam sa ma despart de cineva. Insa nu regretam nimic.

In cele din urma, au venit vreo 12 politisti.

-Mainile sus! au strigat in cor.

-Da' uite ca n-am chef, am spus eu pe un ton nesuferit.

-Nu ne faceti sa ne punem in...

-...aplicare planul nostru malefic, completez eu plictisita. Da' stii tataie de cate ori am auzit eu asta? Ai ghicit! Niciodata!

-Va rog domnisoara Ardeleanu, daca va comportati mai frumos acum, veti avea o pedeapsa mai mica.

-Oh, mi-ai retinut si numele! spun eu si aplaud. Stai sa ghicesc; memo plus sau a fost doar norocul tau, bunicule?

-Domnisoara, o singura replica de genul asta si trag!

-Ce tragi? O basina? Nuu, multumesc, nu am nevoie de aer stricat.

-Vroiam sa spun ca trag cu pistolul!

-Daca te impusti in cap, eu sunt pe deplin multumita. Manca-ti-as coliva, tataie! am spus, ranjind diabolic.

-Gata, nu mai toleram. Veniti aici de bunavoie si nesiliti de nimeni, copii!

-S-o crezi tu! Nu am in plan o cazare la inchisoare. Mai bine una in cimitir.

Il iau de mana pe Andy. Vad in ochii lui ca e total de acord cu ce am de gand sa fac. Il mai sarut o data, avand grija ca momentul sa dureze cat mai mult, pentru a-i enerva pe politai. Apoi ne intoarcem cu fata la babalacii aia.

-Nu! Nu va permitem sa faceti asta! striga disperat un politist ce semana cu o minge de grasime.

-Tu ai impresia ca iti cer voie, buni? Uita-te aici, zic eu si rad malefic. Apoi ma arunc pe spate, tinandu-l de mana pe Andy.

-Nu te voi lasa niciodata! striga Andy catre mine.

-Nici eu!

Spre deosebire de caderea de la etajul doi, acum impactul a fost mult mai puternic. L-am simtit cu fiecare celula din corpul meu. Dar nu i-am dat drumul la mana lui Andy. I-am surprins privirea asupra mea si i-am zambit, apoi am inchis ochii.