Un nou început

Capitolul 7

                   Unde sunt acuma , sigurat asta nu e camera mea și cine sunt oameni acestea din jurul  meu care îmi pun o grămadă de întrebări, sunt extrem de confuza. 
                   - Unde sunt ?
                   - Ești la spital Kate . spune Alex
                   - Cine e Kate? Și de ce sunt la spital? întreb eu destul de confuza
                   - Lasă vrăjeală Kate ! Cum adică cine e Kate ? De parca nu ști.  spune Alex
                   - Pe bune vorbesc ! Nu știu cine sunt , cine sunteți voi și ce caut în spital .
                   - Tu vorbești serios ? Nu e vreo gluma de a ta ? întreabă Diana
                   - Pe bune vorbesc foarte serios , nu știu cine sunteți și nici nu îmi amintesc nimic .
                   - Cum adică nu îți amintești nimic ?
                   - Asa ușor? Îmi poate explica și mie cineva ce se întâmplă?
                   - Da sigur ! Eu sunt Alex , fratele tău,  ea e Bonnie soția mea , el e Derek iubitul tău , ele sunt Diana și Haley cele mai bune prietene ale tale iar ei sunt Tyler și David și ei sunt foarte buni prieteni ai tai . spune Alex
                    - Acuma 3 ani în vara anului 2014 , mergeai pana la magazin sa faci și a dat o mașină peste tine.  De urgenta ai fost operata , după operație ți-ai revenit , dar la câteva zile de la operație ai intrat în coma.  a adăugat Bonnie
                   - Deci nu îmi vine a crede cate s-au întâmplat.  Și chiar îmi pare rău că nu îmi amintesc de voi și de tot ce s-a întâmplat. 
                   - Nu este nimic , cu timpul o sa îți amintești totul și noi toți o sa te ajutam sa îți amintești totul . Acuma e important ca ți-ai revenit din  coma.  spune Tyler

  ~ Din perspectiva lui Alex ~

                  Am lăsat-o pe Kate sa se odihnească, iar noi restul am mers sa vorbim cu medicul . El ne-a explicat ca Kate are momentan amnezie, dar nu știe exact cat va tine amnezia , dar trebuie sa avem foarte mare grija cu ea și sa nu o forță ca să-și amintească totul singura . Mai trebuie sa ii mai facă câteva analize ca sa fie sigur ca e totul bine. 
                    Ma bucur foarte tare ca Kate și-a revenit din coma , chit ca momentan are amnezie temporala , nu contează ca are amnezie , contează  ca și-a revenit din coma.  De abia aștept sa ii deie drumul din spital și sa o ducem acasă unde e locul ei .
                  A mai trecut o săptămână în care lui Kate i s-a făcut câteva analize de rutina și după aia i s-a dat drumul drumul acasă.  De abia aștept sa ajungă într-un final acasă după atâta timp , și mai vreau sa ii treacă amnezia asta și sa devina din nou ea . Asa cu amnezie e foarte ciudata , de parca nu e ea .
               Maine ii da drumul lui Kate acasă,  toate analizele i-au iesit perfect,  a rămas doar cu amnezia temporala.  Azi eu cu Derek am fost pana la secția de politie sa aflam dacă s-a găsit vinovatul de accidentul lui Kate.  Au găsit o pista care duce la vinovat . De abia aștept sa îl prindă pe nenorocit .

~Sfârșitul perspectivei lui Alex ~

                 Ma simt asa de ciudat ,  nu știu cine sunt oameni aceștia.  Din cate am înțeles sunt foarte importanți pentru mine, ma simt extrem de prost ca nu îmi aduc aminte de ei și de nimic altceva . Din cate am înțeles de la ei , eu sunt o persoana foarte buna , înțelegătoare și extrem de sincera . Și din cate am înțeles parintii mei au murit într-un accident grav de mașină.  Toți sunt foarte de treaba și au multa grija de mine .
                Din cate am înțeles azi mi se da drumul din spital , de abia aștept sa plec din spital și sa ajung acasă.  Deja e gata foaia de externare , m-am schimbat în hainele aduse de Bonnie și am coborât jos sa ies din spital . În fata spitalului ma așteptau Derek și Alex , ca sa ne ducă acasă pe mine și Bonnie care a stat tot timpul lângă mine . După o ora într-un final am ajuns acasă, tot locul mi se părea extrem de ciudat .
                     A trecut deja 2 luni , eu încă nu îmi aduceam aminte de nimic . Toată lumea încerca cu anumite lucruri sau anumite amintiri spuse de ei ca sa îmi aduc aminte,  dar totul era în zadar . Aveam momente în care îmi aduceam aminte de cate ceva dar erau doar frânturi de amintiri .
                 Într-o zi am ieșit prin oraș cu Derek, sa ne plimbam.  La un moment dat trecem printr-un loc , dar la un moment dat îl vad extrem de agitat, l-am întrebat ce are, dar nu a vrut sa îmi spună,  dar la insistentele mele nu a avut ce face și a trebuit sa îmi spună.  Locul pe unde treceam am avut accidentul și el a trecut atunci întâmplător înainte de accident și a văzut când a intrat mașină în mine .
                După ce a povestit tot Derek , m-am uitat prin jur sa vad locul și dintr-o data vad prin fata ochilor tot ce s-a  întâmplat în ziua aceea , cum venea în goana mașină spre mine și eu încercăm sa ma feresc de ea . Derek se uita ciudat la mine, dar tot odată extrem de îngrijorat. 
                  - Kate ești bine ?
                  - Da . Scuze! Derek mi-am amintit tot . Chiar totul!
                   - Vorbești serios Kate?
                   - Da Derek , vorbesc foarte serios . Nu am de ce sa glumesc sau sa mint cu acest lucru .
                    - Deci nu îmi vine a crede.  Ți-ai revenit , ți-a trecut amnezia.  m-a luat în brate și a început sa ma învârte de fericire ca mi-am revenit
                    - Derek lasă-ma jos!  Și hai sa mergem acasă sa le dam și l ceilalți vestea cea buna. 
                     - Hai sa mergem .
                     Nu îmi vine a crede ca mi-am adus aminte tot ,ca  mi-a revenit memoria înapoi.  Când aveam amnezie îmi era ciuda ca nu îmi aduceam nimic aminte și ca ii făceam pe restul sa sufere foarte mult ,  chit ca ei nu îmi spuneau acest lucru , dar eu îmi dădeam seama ca ei suferă ca eu am amnezie .