Wings

18.

Totul s-a intamplat mai repede decat mintea curatatorilor din camera a putut procesa. Sean si Geko s-au pus ca un scut de protectie in fata mea, in timp ce eu i-am adunat pe copii in spatele meu si River si Sencha si-au scos doua arme de foc. Atentia tuturor era acum indreptata spre curatatori, acestia panicandu-se derutati. Jason a aparut si el in imagine cand o femeie cu un sort albastru s-a impiedicat de o galeata cu apa si a tipat surprinsa in incercarea de a iesii din raza armelor. Acesta a avut nevoie doar de o privire din partea lui Geko ca sa inteleaga ce se intampla. In plus, scena era destul de sugestiva.

Eram constienta ca in aceasta batalie eram in pierdere. Erau mult prea multe persoane in acea camera si eram sigura ca doar una era angajata de cercetatori. Nu ar fi riscat sa angajeze un grup in caz ca Jason punea intrebari. Si totusi, banuiala mea era evidenta. Nimeni nu a parut sa ne acorde atentie inafara acelui barbat. O greseala neprofesionala si lipsita de tactica, dar sigur o greseala.

Am incercat sa fac un pas in fata dar am fost oprita de umerii lui Geko si Sean care s-au incordat simultan. Niciunul nu a riscat sa se uite in spate la mine, dar stiam ca asta insemna ca nu aveau de gand sa ma lase sa ies din formatia de aparare asa usor.

-Aveti incredere, le-am soptit neasteptandu-ma sa ma ia cu adevarat in seama.

Dar uitandu-ma la principalul meu suspect, care incerca sa se deplaseze incet dar sigur spre iesirea de urgenta nu mi-a mai pasat de increderea lor. Am iesit cu forta din spatele zidului uman lasand priviri uimite si furioase in urma mea. Am inceput sa ma deplasez incet printre oamenii deja terifiati de mine. Cand m-a vazut venind spre el, suspectul s-a grabit spre iesirea de urgenta, dar eu am fost mai rapida. Mereu eram mai rapida.

In secunda in care mana barbatului a apasat pe clanta, una din mainile mele a ajuns in jurul gatului lui, in timp ce cu cealalta il strangeam de umar. Surprins si terifiat, barbatul a scos un strigat slab. Asta a fost tot. Numai de atat am avut nevoie pentru a-mi da seama ca el era numai momeala.

-Bietul de tine, i-am spus incet, dar destul de tare incat sa auda toata lumea. Nu stiam ca mai nou cercetatorii angajeaza fara sa va pregateasca deloc. Ce, nici macar o arma?

Din spatele meu se simtea stupefierea. Si nu doar cea a spectatorilor nevinovati. Nu am realizat pana in acel moment ca nu am fost de multe ori privita luptand. Nu luptand constient. Caci intre asta si insinctul de supravietuire, diferenta era ca de la cer la pamant. Nimeni nu si-a dat seama de schimbarea care se producea in personalitatea mea, de neinfricarea si duritatea care imi preiau corpul in timpul unei lupte.

-Ei, afla astazi ca daca te amesteci cu oamenii nepotriviti ti seintampla lucruri nepotrivite, am adaugat marind stransoarea din jurul gatului lui. Daca ai fi mai important in marea schema a lucrurilor, te-as omori in secunda asta, dar azi ai noroc.

I-am eliberat gatul, incepand sa ma simt rau pentru el, dare neavand de gand sa ii arat asta. Acesta a incercat sa puna distanta intre mine si el, dar cealalta mana imi era stransa pe umarul lui.

-Nu asa repede! am ridicat vocea. Credeai ca o sa te las sa pleci asa usor? River, Sencha, duceti-l in biroul lui Jason. Restul, sunteti liberi sa plecati, am spus in timp ce corpul crispat al barbatului era practic tarat pe jos.

In momentul in care am intrat in birou, Geko a trantit usa in urma mea.

-Esti nebuna! a urlat. Tocmai i-ai trimis fugind spre casa pe toti suspectii!

Am zambit nonsalanta ramanand in personaj.

-Nu pe toti.
-Si ce te face sa crezi ca nu erau un grup de complici? a spus Sean scos din sarite.
-Sunt esentiala, mai tii minte? Asta inseamna ca ma pricep la lucrurile astea, i-am raspuns cu un ton de gheata. Cum eu sunt momeala voastra, el e momeala lor. Asa ca interogati-l repede ca sa putem pleca.

Cu asta, m-am intors cu spatele parand ofenstata de neincrederea lor, lasandu-i sa se descurce cu interogarea.

Cine te-a angajat? Nu stiu. Ce trebuia sa faci? Trebuia doar sa inchid usa, jur! De ce te-au trimis singur? Nu stiu. Nu ti-a spus nimeni cu cine ai de aface? Nu stiu nimic... va rog!

Nu mi-a luat mult sa imi dau seama ca suspectul nostru era atat de terifiat incat ii era usor sa minta. Nu eram prosti, nici naivi. Stiam ca cercetatorii erau in stare sa riste viata omului, dar daca era vorba numai de o cheie, nu sunt destul de prosti incat sa creada ca ne incetinesc. Doar cunosteam proprietarul, ne-ar fi deschis usa. Era ceva mai mult la mijloc.

Fara sa ma uit inapoi, am iesit din camera din care se auzea doar ,,Nu stiu. Nu stiu, jur. Va rog!" si mi-am facut loc sa trec prin club. Mirosul de moarte si deruta plutea prin jurul meu. Nimic neobisnuit. Toate galetile cu apa erau puse intr-un colt al camerei, in timp ce in celalalt colt erau puse maturile. La inceput, mi s-a parut doar ciudat ca oamenii le-au aranjat asa, dar apoi mi-am dat seama. Orice om in toate mintile care s-ar trezi in situatia precedenta ar fi lasat totul si ar fi fugit acasa. Situatia asta nu ar fi fost posibila decat daca chiar mai era un alt angajat al cercetatorilor prezent. Dar totusi, de ce s-ar da de gol?

"La naiba!". Lasandu-mi personajul la o parte, m-am indreptat fara sa ma gandesc spre grupul de galeti, dar la jumatatea distantei m-am oprit. Patura atarna grea pe mine. Grea si rece. O patura din lana nu ar fi trebuit sa fie rece. Incaperea devenea din ce in ce mai cetoasa. M-am intors fugind spre birou si am dat usa de perete. Fara nici o explicatie i-am luat pe amandoi gemenii in brate si m-am indreptat spre iesire.

-Iesiti! Repede! am strigat in urma mea.

Sencha l-a luat pe suspectul legat pe umar, River l-a impins pe Jason spre iesire fara sa il lase sa protesteze.

Drumul pana la usa a parut mult mai lung de data aceea. Imi simteam picioarele grele, aproape cimentate de podea si nu eram singura. Gemenii au lesinat la mine in brate. La cativa metri de iesirea de urgenta Zack s-a prabusit fara sa mai fie capabil sa se miste. Pana si Sean se rezema de mine. Cu toata presiunea asupra mea, stiam ca nu voi mai rezista mult. Am inceput sa vad stele in fata ochilor.

Chiar inainte sa imi cedeze ghenunchii Jason a aparutdin spatele meu cu Zack pe umar. Mi-a oferit mana si m-a tras afara din cladire