XIII

14 2 0
                                    

Linn POV

      Ajung cu Mușețel pe o străduță ce pare să ducă spre oraș. Când ajungem aproape de centru, Mușețel este cuprins de frig iar eu caut cu privirea un loc unde să ne odihnim.
      O pisică stă și ne privește apoi dispare. Ne continuăm drumul și iar apare. De data aceasta se aproprie spre noi. Mușețel mă trage spre el și face un pas in fața.

    -Mrrr seară bună călători! Spuse motanul.
    -Bună să ne fie seara.
    -Părrreți obosiți, poftiți la ceainăria cu pisici!
    -Mulțumim însă noi căutăm un loc unde să ne odihnim...
   
    Îl trag pe Mușețel și îl conving să mergem.

     -În regulă atunci...ne poți îndruma?
     -sigurrr!

       Mușețel mă privește iar eu îl zâmbesc mulțumitor pentru alegerea făcută.
       Două străzi mai jos, o felină cu zgardă  purpurie ne face semn iar noi afirmăm cu mâna. Ajungem acolo istoviți de oboseală și ne poftește cu ceai servit in ceșcuțe de lut îmbrăcate cu scoarță de copac. Motanul ne invită la masă și ne arată o cămăruța unde ne putem odihni.
        În timp ce ne încălzeam cu ceșcuțele  în mâini, sorbind câte umpic din ceai, pisica se aproprie de noi și ne întreabă de unde venim și încotro ne îndreptăm.

         În timp ce ne încălzeam cu ceșcuțele  în mâini, sorbind câte umpic din ceai, pisica se aproprie de noi și ne întreabă de unde venim și încotro ne îndreptăm

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

        -Nu părrreți din zonă, căutați ceva anume? Vreți o căsuță? Sau poate un loc unde să munciți sau...

Mușețel mustăcește și-mi spune la ureche:"Curiozitatea a ucis pisica".

       -Nu căutăm nimic, pur și simplu călătorim, îi răspund.
       -În fine, vă las să vă odihniți iar mâine dimineață plătiți.
       -Dar noi nu avem cu ce să plătim...
       -Cum?!
       -Știu să cânt! Încercând s-o înduplec.
       -Nu acceptăm așa ceva.
       -Vă rugăm, spuse Mușețel, doar o noapte. Va ajut la curățenie numai să nu ne lăsați în frig!
        -Dacă tu spui că ai har în ale cântatului, să te auzim!

 Va ajut la curățenie numai să nu ne lăsați în frig!        -Dacă tu spui că ai har în ale cântatului, să te auzim!

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Mă fac mică și toți își îndreaptă privirea spre mine. Mă panichez și nu scot un sunet...

    -Linn, ce ne facem?...spuse Mușețel.

     uit la Muștel apoi la restul persoanelor din încăpere. Fac un pas înainte și trag aer în piept.

     -S..some people live for the fortune
Some people live just for the fame...

      Mușețel și ceilalți fac liniște deplină iar micul pisoi ce apăsă melodios fiecare clapă a pianului vechi de mai bine de 100 de ani, ține ritmul cu mine și îmi zâmbește în semn de încurajare...

      -Some people live for the power, yeah...
Some people live just to play the game

Some people think that the physical things define what's within
And... I've been there before, and that life's a bore...
So full of the superficial...

       Nici nu termin prima strofa căci cei din jur încep să fredoneze cu mine și să mă aclame. Un tip din mi se alătură cu o chitară.                     
      Încăperea prinde ușor culoare iar atmosfera devine plăcută. După ce am terminat ultimul vers, ropote de aplauze și flori o conving pe gazdă să ne lase în tihnă până a doua zi...





























*Cum ar fi fost să bage Linn o sârbă*

The dystopian utopiaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum