SHAWN
După sfatul lui Troy și după ce mi-am croit drum printre grupurile de studenți râzând, ajung în sfârșit afară. Nu bag în seamă zumzetul de glasuri care umple aerul sufocându-l cu fel de fel de bârfe, nici răcoarea care duce la strângeri în brațe, din cauză că trebuie să-mi limpezesc un pic gândurile.
Am avut o zi bizară. Nu mi se întâmplă prea des să fiu sărutat de către necunoscute și apoi ocolit complet. Nu mă aștept la nimic de la Sky, în afară de o explicație. Tipul de care fuge e foarte real pentru ea, și ar însemna mult pentru mine să știu ce rol joc eu în toată treaba asta.
Sunt tentat să stau în curtea școlii cât mai mult posibil numai ca să nu mă întorc la cursuri, însă, în mod ciudat, când clopoțelul sună, pornesc direct spre intrarea principală. Dar înainte să apuc să intru, cineva mă atacă pe neașteptate și, până să-mi pot reveni din surpriza de a fi astfel asaltat sunt deja cu persoana în brațe. Instinctiv, brațul mi se strânge în jurul taliei ei.
Îmi țin respirația când își ridică capul de la pieptul meu și mă privește. Asta... asta nu e posibil. În ciuda faptului că am fost avertizat în reperate rânduri să nu mă apropii de fiica diavolului sau cum s-o numi arhitectul ăla renumit, se pare că nu pot face un pas azi fără să mă ciocnesc de ea.
- Te-am prins, îngeraș.
Mă măsoară o clipă fără pic de indulgență, după care privirea i se îmblânzește.
- Îmi pare rău că am dat buzna așa, eu doar...
Sky nu-și sfârșește fraza. Strânge din buze și aruncă o privire în spate, apoi mă privește cu ceva ce aduce a panică. Ochii ei temători se uită de sub breton ba la mine, ba în jur. Îmi dau seama că o să se pună iar pe fugă. Dar când mă uit peste umărul ei, știu imediat ce e în neregulă cu ea. Serios, brunetul ăsta începe să mă calce pe nervi.
Mă retrag încet înapoi, ca să îi dau mai mult spațiu să respire.
- Să mergem, te duc eu.
Nu-mi vine să cred că tocmai am spus asta. Nu obișnuiesc să salvez femei care au tendința de a se transforma în domnițe la ananghie, și totuși este pentru a doua oară astăzi.
- Nu am nevoie de escortă, protestează mișcând anemic din mână.
Clatin din cap. Evident, este o femeie căpoasă.
- Ba da, ai. Doar că nu știi asta încă.
Am impresia că e gata de ceartă, apoi o privire îngrozită îi transfigură obrazul. Cade pe gânduri câteva clipe, părând să cântărească oferta mea.
- Fără sărut, zice în cele din urmă, mușcându-și buza inferioară bine definită.
Satisfacția înflorește în mine. Dacă amintirea sărutului există, poate că și ea a simțit același lucru pe care l-am simțit și eu? Exact pe asta mă bazez când îi zâmbesc arogant.
- Oricât de mult ți-ar plăcea să crezi că sărutul a fost datorită faptului că te-am găsit irezistibilă, n-am făcut decât să ajut pe cineva cu o geantă Gucci.
Privirea pe care mi-o aruncă ar trebui să mă transforme în nimic mai mult decât un morman de cenușă.
- Spui că sărutul s-a întâmplat doar în închipuirea mea? Nu părea să îți displacă.
Țintesc fix spre buzele ei. Mi-aș dori să dau ziua înapoi și să o fac din nou. Să îmi apăs iarăși buzele peste ale ei, făcând fiecare celulă din corpul ei să țipe de plăcere.
