Love Stories Vol II - Amnezia

Capitol 21

Nu sufăr de claustrofobie,cred,dar în momentul ăsta simt cum pereții incep sa se strângă în jurul meu.
Simonne își ridică o sprânceană și mustăceşte,iar Daniel își mută privirea de la mine la Gina. Și pare plictisit.
-Va uitați iar la film? Isi încrucișează Gina brațele și pufneste. S-a deschis un bar nou în Zedenick,credeam ca mergem acolo.
-Nu am chef.
-Acum?

Aud destule cuvinte și voci diferite,dar nu le pot procesa. Și nu-mi pot lua privirea de la Daniel.  El nu a deschis gura și nici nu si-a luat bratele nenorocite din jurul ei. Brațe care acum câteva ore,chiar minute,erau în jurul meu.
Cred ca o sa plâng.
Oh,Doamne! Te rog să nu plâng!

-Sunteți varză! Noi plecăm! O aud ca prin vis pe Gina și nu reactionez din prima când mă trage de braț.
-Tu unde pleci? Ii aud vocea lui Daniel și îi văd buzele mișcându-se.
Trec câteva secunde bune până imi revin și îmi dau seama ca vorbește cu mine. Iar Simonne chicoteste si isi trece degetele pe fața lui,încercând sa il facă atent la ea.
Și cred că mai am un singur neuron,căci imi revin în fire.
-Să mă distrez. Ii raspund calmă, deși fierb de nervi. Voi sunteti plictisitori .
Imi vine sa ii bag pe toți cu capul în acvariul cu pești.
-Ei bine,stați ca prostii în casă! Noi plecam. Hai pa!
Striga Gina peste umărul meu și de data asta mă las trasă de ea.

Merg ca un robot după ea și mă bucur ca nu imi dă drumul la mână. Cred ca m-as împrăștia pe scări.
Ma simt dezamăgită, tristă, supărată, furioasă, distrusă.
Ce naiba înseamnă asta?
Ce a însemnat totul? A fost doar o joacă?
Imi scormonesc prin creier după o explicație, dar nu găsesc nimic. Oricum nu am în cap decât imaginea lor.
Probabil acum se amuză toți pe seama mea.
Sunt naivă.
Mi-a spus el că sunt.
Dar nu sunt naivă. Sunt proastă cu acte în regulă.
-Ușor.  Imi spune Gina, apoi imi pune mâna pe cap și mă forțează să mă aplec.
Nici nu am văzut masina sau pe unde merg. Nu am dat importanta și oricum totul era în ceață.
Realizez ca plang când încerc sa respir și nu pot.
Imi înăbuș suspinul când aud portiera Ginei trântindu-se cu putere.
-Argh! O aud mârâind,dar nu pot sa deschid gura să o intreb ce are. As începe sa plang ca o isterică.
-Maria!
Il aud strigând. 
Fac ochii mari și mă uit la Gina printre lacrimi.
Incep sa fiu conștientă de zgomotele ce se aud.
Probabil Gina l-a văzut venind și nu reușește sa bage cheia în contact.
Inima imi bubuie in piept și mă reped sa blochez ușa în timp ce sunt azvârlită în scaun.
-Calc-o! Strig miorlăit, iar Gina apasă acceleratia pana la fund.
Faptul ca am deschis gura,m-a facut sa scot suspine si tipete. Nu pot sa inteleg ce tot vrea de la mine. A spus ca nu vrea sa mi-o traga,iar eu l-am crezut. Si chiar am simtit ca nu voia. Eu am vrut. Si acum? De ce se comporta ca si cum nimic nu s-a intamplat? Ca si cum ii sunt indiferenta,cand m-a facut sa cred ca nu ii sunt? 

Imi pun palmele pe fata si imi musc buzele. Daniel este un nemernic! Stiam asta! Este vina mea ca am cazut in plasa lui!

-Shh! Ii simt mana Ginei in parul meu,mangaindu-ma,iar asta ma face sa plang si mai tare. Apoi ma las pe picioarele ei si o las sa ma mangaie in continuare pe par. 

Dar ''gata iubito'' sau '' da-l dracu de imbecil,eu te iubesc'' , nu ma fac sa ma simt mai bine.

De ce dracu mi se intampla mie toate cacaturile? De ce am crezut ca intre noi o sa fie ceva? Într-adevăr ,nu am stabilit asta in cuvinte,cred,dar asa am crezut. La dracu! Mintea imi e in ceata si nu pot sa imi amintesc exact ce a spus. Dar parca a spus ca nu vrea doar sex de la mine.. Nu stiu! Imi simt inima facuta tandari. 

Nici nu realizez ca Gina a oprit masina. Iar cand o fac , ma ridic speriata si ma uit pe geam. 

-Suntem la mine. Nu a avut timp sa ne ajunga din urma. Imi spune ea incet.