Mama surogat

Începem sa gândim

Anais fugea atat de repede pe trepte încât aproape m-am oprit din ras crezand ca va cădea.

Dar nu a cazut și nici nu avea cum atâta timp cat noi ne aflam aici.

-O sa te prind si o sa te pap!a tipat Zayn si micuta a inceput sa țipe si mai tare.

Casa,care nu arăta deloc bine,acum arată si mai rău.Scaunele sunt răsturnate,cearceafurile erau trase de pe canapelele prafuite iar micile bibelouri se clatinau.

Ajunsi jos,el ma pune cu picioarele pe podea si incepe sa o caute pe Anais,care se ascunsese de noi.
Eu am urcat la etaj si mi-am pus un cearceaf alb peste mine,începând sa mimez ca o fantomă.

Anais ini iese in cale,dar aluneca pe parchet si cade in fundulet începând sa plângă.Zayn vine si el si rămâne șocat.
Am inceput sa rad si mai zgomotos si mi-am aruncat cearceaful de pe mine începând sa fug de cei doi.

Acest moment era foarte important pentru mine.E primul nostru moment de familie.
Alergând pe trepte simt cum piciorul mi se sucește pe cealalta parte si in momentul urmator cad pe trepte.

-Steph!țipa Zayn auzindu-i pasii repezi pe trepte,venind spre mine.

Ametisem,nu mai vedeam decat un blur puternic până sa inchid ochii si sa nu mai simt nimic.

*Autor POV*

In timp ce Stephanie se odihnea la marginea treptelor,Zayn tipa in disperare dupa un slujnic.
Anais statea intr-un colț,cu picioarele la piept privind cum mama ei sta intinsa pe parchetul prăfuit care inca le purta urmele picioarelor.
Se gandea la momentul de care a avut parte si se intreba de ce mama ei nu mai e aici.

De ce mama ei nu era aici si unde o duceau medicii pe Stephanie.Ea nu stia de ce tatal ei o adusese la palat si de ce mama ei plecase.
Atatea intrebari si nici un raspuns pentru micuta prințesa.

Ridicandu-se usor a inceput sa urce treptele,pas cu pas,oprindu-se pe cea de care se impiedicase Stephanie,ocolind-o fiindca o credea un pericol acum.Piciorusele ei micute o purtau pe holul ingust catre camera lui Steph.
A pasit inauntru si a luat micuta poza de pe măsuță mergand la marginea semineului.
Poza in care se afla Stephanie si tatăl ei.A privit atenta poza si dupa cateva momente ochii ei s-au umplut de ură.A strâns poza cu ambele maini pana cand a rupt-o in doua bucăți.In una era tatăl ei și in una Stephanie.Cand o privi își aminti cum a spart ea rama cu pozele mamei ei.A strans bucata de hartie si a aruncat-o in focul proaspăt aprins din semineu.
A privit bucata arzând si apoi spre cea cu tatal ei,pe care o avea in mâna.
A analizat preț de cateva secunde si a zambit viclean.
Ai fii crezut ca nu e doar un copil in acest moment.

Zayn POV.

Mai aveam putin si urcam in masina ca sa plec spre spital dar mi-am amintit ca Anais e singură.
M-am intors si am gasit-o coborând treptele bucuroasă.
Am oftat stiind ca va trebui sa îi explic situatia pe intelesul ei.

-Uite ce e bebe,mami s-a rănit iar noi trebuie sa mergem la ea la spital.Haide!i-am spus si am intins o mâna spre ea.

-Nuuu!a zis începând sa râdă si sa urce iar treptele in fuga.

-Haide tati,trebuie sa o ingrijim pe mami!am spus alergand dupa ea.

-Mami a plecat!Așa ai spus!Dumnezeu avea nevoie de ingeri!a zis in timp ce s-a oprit in loc.

M-am blocat la cuvintele ei si nu stiam cum sa reacționez.I-am spus cum sta treaba inca de la început,ea știa ca acum doar Steph e mama ei.Ce s-a întâmplat cu ea?
Fără sa stau pe gânduri am luat-o in brațele mele si m-am așezat cu ea pe podea.

-Anais,ti-am spus...

-Nu!m-a întrerupt ea brusc.-Ea nu e mami!Mami a plecat fiindca tu te jucai mai mult cu Stephanie decat cu ea!Si s-a supărat ca nu ai mai vrut sa o iubesti!a zis ea cu vocea ei subțire.

Am tacut preț de cateva momente in care ea ma privea întrebător.
Nu e de mirare ca a ajuns la o asemenea concluzie!Are șase ani si incepe sa gândească dar nu cum trebuie.Încă e un copil si nu înțelege anumite lucruri.

-Uite bebe,sunt cateva lucruri pe care nu le ști,niște povești!Si acum tu ești prea mica pentru a ți le spune.Dar promit ca atunci cand vei crește vei afla tot adevarul si îți vei da seama că e bine să ma asculți.Dar până atunci vei face cum îți spun,ok?i-am zis dar fara sa primesc un raspuns de la ea.

Am mai oftat odata si m-am ridicat cu ea in picioare pornind spre mașina.Era tarziu si trebuia sa plecam la spital.Am calcat accelerația si in mai putin de zece minute vom ajunge.

Anais statea tacuta in scaunul ei si acum observ ca avea ceva in mâna.
Nu i-am dat importantă fiindca deja eram in fata spitalului.Am coborât rapid luând-o in brațe pe bebe si pornind grabit spre spital.

-Stephanie Wilson!am spus răspicat spre femeia de la recepție.

-Etajul 2,ultimul salon!a zis privindu-ma ca intr-un vis iar eu m-am strambat in dezgust.

Am urcat repede treptele,lumea recunoscandu-ma ca fiind rege imi facea loc printre ei și așa mi-a fost mult mai usor sa ajung.
Am intrat pe usile albe cu fetita in brațe,intalnind privirea doctorului si a lui Steph asupra mea.

-Cum e?am intrebat mergand langa ei si punând-o pe Anais langa Steph.

Doctorul mi-a zambit,in timp ce iubita mea incerca sa o cuprindă pe fiica ei care imediat a sarit din pat.

-Nu e nimic grav,doar mici dureri de spate!Dar i-am prescris un tratament si se va vindeca numaidecât.a spus el in timp ce pleca spre ușa.

Am sagetat-o cu privirea pe micuța răutăcioasă care a facut-o pe mama ei sa se intristeze.Am mers spre pat și i-am prins obrajii Stephaniei.Am zambit și i-am sarutat lung fruntea.

-Hei,ai nevoie de cateva lucruri înainte sa plecam de aici.Voi merge la palat si voi aduce strictul necesar.Anais rămâi aici!am zis inainte sa plec.

-Nuu!Merg cu tine!a tipat ea iar eu m-am intors cu fața spre ea.

Stătea in fața mea,nervoasă fara sa privească spre mama ei.Stephanie statea si ne privea supărată mimând un "iar am dat-o in bara".Am oftat pentru a nu stiu câta oara pe ziua de azi și am tras-o pe Anais după mine.