Emma Potter

Cap#4

ATENTIE CAPITOL IN EDITARE
POT FI SCHIMBATE PARTI DIN CONTIUNUT
-Em!Em!Emma!Pst....pst!
-BUNA DIMINEATA EMMA!spune o voce care nu părea sa ii pese ca Emma dormea.Din cauza sunetului puternic fata Emmei facu contact cu podeaua.Parul ii era ravasit, iar ochii cei verzi erau rosii si umflați, multi ar crede ca a plâns, dar de fapt a citit si a scris toata noaptea, a cautat informatii pentru eseul de la potiuni, pentru ca asa face ea...lasa totul pana in ultimul moment...sau poate dorea sa nu isi faca tema, dar a fost mituita cu o carte încuiată noua...Ce...Emma citea si altceva decat carti cu  vrăji, citea carti încuiate...de toate felurile i se părea fascinant modul incuiatilor de a gândi...
-Mama...tata?Parca trebuia sa fiti la minister.
-Trebuia, insa am zis ca ar fi dragut sa te insotim pana la gara.
-Wow....Mersi...mama...tata...
spuse Emma dezorientata.
                          ***
Emma ajunse deja la Hogwarts si rămase împreună cu Hermione.
După sortare observasera ca Harry si Ron nu erau niciunde.
Am doua erau foarte ingrijorate ca mai apoi sa afle ca au ajuns cu o masina zburătoare.
-Am fost foarte ingrijorate!Spuse Hermione supărată.Nu e bine sa incalcati regulile scolii.Puteati fi exmatriculati. Emma spune si tu ceva.
-A...fost...SUPER TARE!Spuse Emma.
-Mulțumim,mulțumim! Spuse Ron mandru.
-Ron,chiar puteam fi exmatriculati!spuse Harry abatut.
-Dar n-am fost!
Urmatoarele zile trecura repede cu o singura exceptie numita:Profesorul Lockhart.O persoana foarte bine cunoscuta deoarece era "prieten" cu tatăl ei.
"Un adevărat excroc"cum spunea domul Johnson.Asa credea si Emma pana a auzit de "clubul duelistilor"
-Voi mergeți?ii întreba Emma entuziasmată pe cei trei prieteni.Eu si Stephanie mergem.
-Merge si Stephanie?Clar merg!spuse Ron
-Pai bine ne vedem acolo!Spuse Emma.
La clubul duelistilor totul decursese normal.Emma castiga de fiecare data.Apoi Snape ii puse pe Malfoy si pe Harry sa se dueleze,iar Malfoy făcuse sa apara un sarpe cu care Harry a vorbit.Ajunsi in camera de zi a cercetasilor Ron ii spuse:
-Harry de ce nu ne-ai spus ca sti sa vorbesti reptomita!
-Pa nu stiam!Spuse Harry
-Iti dai seama ca acum toata lumea crede ca esti Moștenitorul lui Viperin.Emma statea pur si simplu.Nu avea absolut nimic de spus.Ea a auzit acelasi lucru ca si Harry,l-a auzit vorbind normal.Dar nu l-a asta se gândea,se gândea la vocea pe care o tot auzea,mereu.Nu stia ce putea fi si nu intelegea cum de aude numai ea si nimeni atcineva.Emma fu trezita din transa de mana calda a Hermionei.Atunci realiza ca ii era foarte frig.Când se uita mai bine ii vazu si pe Ron si Harry.
-Emma...esti bine?întreba Harry îngrijorat.
-Ai lesinat in camera de zi.
Tocmai atunci strânse pumnul stâng...o durea asa de tare cicatricea...o cicatrice de care doar ea si părinții ei stiau.Dar nu stia ce face,de ce o are si o intrebare extrem de importanta:De ce seamana cu cicatricea lui Harry?
-Emma...ce ai pățit?întreba Hermion
-Ăăă...sunt bine,nu am nimic.
-Asta sa i-o spui altcuiva,noi nu te credem.
-Da e adevarat nu m-am simtit bine, acum ma simt bine.
-Noi nu te credem!Spuse Stephanie
-Ba sa ma crezi!
-Ba rămâi aici !spuse madame Pomfrey.
-Noi plecam atunci!Spuseră Din,Hermione si Stephanie.Harry vii?
-Mai rămân putin cu Emma.
-Bine atunci,paa Emma!
- Paa!
-Acum ca am rămas singuri vreau sa te întreb ceva.
-Spune,Harry.
-Si tu auzi in fiecare seara o voce misterioasă?
-Da...si îmi este foarte frica,mai ales ca a fost primul atac.De unde ti-ai dat seama?
-Nu stiu,sincer...te-am vazut plimbandu-te pe holuri neliniștită si m-am gandit la aceasta posibilitate,mai ales ca tu nu spui nimic cand deschidem acest subiect.Eu zic ca se trebui sa ne gândim ce putem face.spuse Harry.
Urmatoarele săptămâni si le petrecusera căutând informatii despre "Camera Secretelor",despre Moștenitorul lui Viperin.Între timp lucrurile se agravau din ce in ce mai multe atacuri,iar toți il credeau vinovat pe săracul Harry.
-Hermione a fost atacată!Veni Ron in camera de zi,era distrus
-Ce?Cum?Când?Unde?Întreba Emma sărind ca arsă de pe un fotoliu.
-Hai  in aripa spitalului,ce mai asteptati?spuse Harry.
Si asa cei trei copii plecare in aripa spitalului.
-Of,Hermione,of...spuse Ron
-Uitati are o hartie in mana!baga Emma de seamă.
Pe hartie erau scrise câteva informatii care ii puteau ajuta pe cei trei:monstrul care ataca era un bazilsc.O reptila uriasa care daca te uitai in ochii ei mureai. Privirea sa cruntă te lasa secat de viata de putere.
-Minunat!Spuse Emma.Mai bine de atat nu se putea!Fara Dumbledore!Fara Hagrid!Fara Hermione!Si cu Ginny pe cale de a muri!Iar noi...noi...
-...noi o sa mergem in Camera,o sa il prindem pe moștenitorul lui Viperin si o sa ii salvăm pe toți!Spuse Ron plin de speranță
-Asa sa fie!Spuse Harry.
Si asa plecare toți trei plus profesorul Lockhart care dorea faima.Ajunsi acolo prin intermediul baii Plangacioasei Myrtle,Lockhart avrut sa le aplice o vraja a uitării,dar inainte le explicase planul sau.Din fericire bagheta pe care o folosi, era bagheta cea ruptă a lui Ron.Asa ca vraja ricosa asupa lui Lockhart cu o mare bufnitura ce dusese la dărâmarea unui zid,iar consecinta:  blocarea lui Ron cu Lockhart.
-Ron...esti bine?strigă Emma de pe cealalta parte a "zidului"
-Da sunt bine,duceti-va voi!Am incredere ca o sa o găsiți pe Ginny!
Si asa cei doi plecaseră.Era un loc întunecat si umed...neprietenos.In sfarsit se intalnisera cu Tom Riddle:
-Emma....dragă prietena,nu ne-am mai vazut de mult,asa-i?
-Daca tu crezi ca ma intimideze Riddle...ei bine te inseli...Stupefy! Insa vraja nu avu niciun efect.
-Copil prostut...se vede ca încă nu ai competenta unui mare duelist asa cum spun "mami" si "tati".
-De unde sti....?spuse Emma uimită.Insa Tom nu ii mai dădea importanta.
Apoi a invocat  baziliscul.Harry l-a omorât cu Sabia lui Godric Cercetas,iar Emma a distrus jurnalul lui Tom Riddle.
                         ***
-Pai cred ca facem o treabă buna!Spuse Emma in tren in drum spre gara King's Cross.
-Uitati acesta este numarul de telefon al familiei Dursley,sa ma sunați!Spuse Harry dandu-le fiecaruia care un bilețel.
Si a mai trecut cu bine un an din aventura destinata lor.

(A/N Yayy am mai scris un capitol)