- Hei!
- ...
- Cred că e ultima noapte în care poţi vedea stelele de aici.
- ...
- Presupun că îţi place mult cum se văd stelele în natură, nu?
- Da, îţi răspund într-un final. Sunt mai clare, mai luminoase şi mai multe.
- Tu de unde le priveşti de obicei?
- De pe acoperişul blocului meu.
- Am să încerc şi eu asta când ajung acasă. Am să păstrez privitul stelelor ca o amintire a noastră. Mi-am întors privirea spre tine. Vrei să-ţi aminteşti de mine?
- O amintire a noastră?
- Da. Hai să ne pierdem în spaţiu amândoi în seara asta. E ultima seară pe care o mai putem petrece împreună.
Mi-ai plasat capul pe umărul tău. M-au străbătut fiorii primei iubiri, acela a fost momentul în care am realizat că eram cu adevărat îndrăgostită de tine.
Mâine plecăm acasă.
Tabăra se încheie.
Mi-ai oferit nişte amintiri şi nişte sentimente grozave.
Kim Seokjin.
CITEȘTI
Pierdută în spațiu •Jin•
Fanfiction- Ce faci? - Nu știu. - Iar te uiți la stele? - Probabil. - Vorbește cu mine. - Nu pot.