Prolog

324 24 2
                                        

- Te iubesc! spun, îmbrățișându-l pe omul din fața mea, zâmbind, arătându-mi mândră cei doi dinți lipsă

- Și tata te iubește. zice acesta, fiind învârtită de câteva ori

---------------------------------

- Stai! strig disperată. Oprește-te, te implor! cu ochii plini de lacrimi, mă uit la monstrul din fața mea

---------------------------------

Cad pe jos, sânge țâșnind peste tot. Mă uit la burta mea sfâșiată de acea creatură. Cu gura plină de sânge și carne, începe să mestece, pe urmă se linge pe degete și rânjește.

- De ce? șoptesc, durerea făcându-se simțită peste tot

- Shh, tati e aici. spune, dispărând în beznă. Tot ce mai aud sunt sirenele. Întuneric.

~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•~•

Uitați aici cartea mult așteptată! Și când spun mult, e mult. Sper să nu vă dezamăgesc pe parcurs, încerc cât pot eu de tare să iasă o carte cât se poate de... bună. Capitolele (nu toate) vor conține scene care s-ar putea să nu placă cititorului, și dacă se va întâmpla asta, vă rog să treceți peste și să citiți următorul capitol. Xx

-Focuzy

Hell In My MindUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum