4. Really?Again?♥️

51 7 3
                                    

Nu ştiu cum, dar băiatul acesta are talentul de a enerva toţi oamenii din jurul lui. Aşa cum face şi acum cu Kyle.

-Ok...gata cu conversaţia asta inutilă.- spun eu dându-mi ochii peste cap.Se comportă ca doi copii de grădiniţă.

- Shadow are dreptate. Oricum, gusturile nu se discută.- încheie Nicole mai luând o gură din cafeaua ei.

După ce am mai stat în parc ne-am dus la o cafenea .Nu am făcut mare lucru...

-Ok fraţilor, eu trebuie să plec.-spune Jayden, după care face cu ochiul şi pleacă.

-Bine, deci trebuie să clarificăm lucrurile. Cine l-a chemat aici pe boul ăsta?-întreb eu devenind un pic nervoasă.

-Păi... eu şi Adam. De ce, e vreo problemă, Shadow?- răspunde Ryan amuzat.

-Sincer? Da, am o problemă. Cu ăsta m-am certat la petrecere. Ai Alzheimer?!

-Mă rog...nu am chef să mă cert cu tine dintr-o chestie aşa stupidă. Dar Jayden este chiar foarte de treabă. E un bun prieten.

Cu un scurt "Pa" mi-am luat la revedere de la prietenii mei şi am mers acasă.

Ştiu, acum ar fi partea aceea în care eu povestesc că părinţii mei sunt foarte severi şi mă ceartă că umblu până la 9-10 seara pe afară. Sau că eu de fapt nu am părinţi...clişeu. Mă rog. Dacă puteţi să vă imaginaţi eu am părinţi normali. Pe bune. (A/N. Nu avem absolut nici o problemă cu cărţile care conţin clişeu. Dar noi încercăm să evităm astea.)

Intru pe uşă, îmi salut părinţii care stau pe canapea şi fug spre camera mea trântindu-mă ,din nou, pe pat.

Tremurând şi transpirată mă trezesc noaptea. În fiecare noapte am acelaşi coşmar. Şi de vină este numai ziua aia nenorocită. Mă uit la ceas care îmi arată că este deja 6 şi (pentru că nu mai are rost să dorm) încep să îmi fac ghiozdanul. Sper ca anul ăsta şcolar să decurgă cât de cât bine. Dar cu băiatul "nou" mă tem că nu o să fie chiar aşa.

Merg în bucătărie unde îmi fac un sandwich şi merg în garaj. Urc în maşina mea şi dau drumul la radio. După vreo 10 minute ajung la şcoală. De departe văd deja grupuleţele care s-au format în faţa şcolii. Tocilarii, deşi nu am nimic cu ei tot mi se par un pic ciudaţi, restul elevilor normali pe care nu îi cunosc şi gaşca noastră. Şi în care carte nu există o curvă a şcolii şi prietenele ei care stau mereu după fundul ei? În niciuna. Parchez pe locul meu, îmi pun ochelarii de soare şi cobor din maşină. Să înceapă distracţia. Ca în filmele acelea îmi scutur părul şi păşesc elegant spre gaşca mea. (Ştiţi filmele alea? Nu? Nu. Bine...)

Când ajung la prietenii mei văd o persoană pe care nu o suport. Iarăşi este aici?! Frate... Cine altcineva să fie decât...

***********
Ok, deci. Fără deci. Dacă v-a plăcut daţi un "like" şi comentaţi. Thanks!
P.s: La media este Destiny.

Cu drag,
Together_as_one_x♥️

Back to LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum