Capitolul 30

142 7 1
                                    

L-am privit pe Ian cum se balanseaza pe scaunul cu spatar al lui Sebi. Avea un zambet parsiv, plin de el.

-Ce vrei sa fac pentru bani? am marait, privindu-l cu ura.

Simula faptul ca se gandeste, desi stiam ca doar isi batea joc de mine. El stia exact cum sa profite de pe ura mea.

-O sa ma gandesc la ceva , dar deocamdata, daca ai nevoie de bani urgent...

Zambetul ala oribil inflori iar, dezvelindu-i dintii ascutiti ca de rechin.

-Du-te naibii Ian! am strigat, lovind cu pumnul in birou. Doar nu crezi ca...

-Calmeaza-te femeie! se rasti el, uitandu-se amuzat la mine. Doar nu crezi ca imi trebuie una care tocmai a nascut.

Se opri sa ma priveasca de sus pana jos, apoi plesca din buze, intr-un fel care imi producea greata. Imi amintea de multe probleme.

-Dar poate m-as razgandi.

Remarca era lafel de respingatoare ca si tonul lasciv pe care a spus-o.

Nu am spus nimic in timp ce mana imi tremura pe manerul pistolului. Am aruncat o privire spre usa care era inchisa.

-Dar deocamdata trebuie sa faci altceva pentru mine.

Ochii i-se ingustara in timp ce se sprijini de birou langa mine. Avea ochii verzi ai unui sarpe.

-Vreau sa omori pe cineva.

-Te rog, mai da-mi o saptamana si aduc banii. sopti barbatul, tarandu-se pe podea in propriul lui sange. Jur!

Mi-am indreptat pistolul spre fruntea lui de data asta, simtind cum degetele imi inghetasera pe maner am tras. Sangele imi improsca cizmele de piele si bluza, dar am privit cu dezgust la trupul ramas nemiscat.

Era cazut intr-o parte, iar teancul te bani ii aluneca din buzunarul pantalonilor. Nu stiam cati bani ii datora lui Ian, dar i-am luat pe toti si m-am indreptat spre o masina neagra, cu geamuri fumurii. Ian statea linistit si fuma o tigara cand i-am intins banii patati cu sange.

-Te-ai descurcat bine pentru prima data. spuse, numarand banii. Dar se poate si mai bine.

Am urmarit cum alege suma pe care barbatul o datora, si restul ii intinse spre mine. Era o suma destul de mare, poate cateva sute de dolari. I-am luat fara sa spun nimic, apoi am lasat pistolul pe bancheta din spate.

-O seara buna! striga el inainte sa trantesc portiera.

Imi simteam picioarele grele, dar nu ma simteam nici pe departe vinovata. Nici macar trista. Intr-un fel ma simteam usurata, chiar fericita. Macar acum aveam bani sa cumpar medicamente pentru Gabriel si sa il duc la doctor.

Cumva m-am strecurat afara din parcare si am urcat intr-un taxi. Ma miscam ca prin vis, eram cu adevarat euforica. Ma miscam ca prin ceata, lipsita de directie si scop. Eram ca o papusa purtata de valurile apei catre ceva infinit, ceva sumbru si rece.

M-am tarat din taxi pe trotuar si am intrat in casa.

Sebi era plecat la ora asta, avea treaba la bar si statea acolo de dimineata pana seara. Doar Amanda statea acasa cu Gloria si Gabriel.

Am deschis usa si am incuiat-o imediat dupa aceea.

-Am ajuns acasa! am strigat, uitandu-ma in frigider dupa ceva de mancare.

Am scos sticla de lapte si cutia cu cereale si le-am pus intr-un bol.

-Scumpo, trebuie sa mergi cu Gabriel la medic azi. spuse mama, intrand in bucatarie cu bebelusul in brate. Are iar febra si nu mai scade.

Pe strazi( Volumul 1)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum