Capitolul 5

82 4 4
                                    

-Mă iubești ?
-Da .raspunde imediat
- A fost rapid . Aproape real ...


- Ce ai făcut atunci când ți-a mărturisit ce simte pentru tine ? întreabă privindu-mă cu intensitate ,iar eu nu făceam decât să privesc în gol ca o lunatică .

Nu mai suportam sa văd vitalitatea emanată de ceilalți din jurul meu . Cum aș fi putut face asta când eu mă simțeam  moartă pe înăuntru . Întreaga mea persoană ,tot ceea ce am fost vreodată ,nu că aș fi reprezentat prea mult pentru omenire , totul a plecat odată cu el ,ori s-a blocat în momentul prezenței lui . Un dans nebun între agonie și extaz ,între clipe pline de fericire și iubire și disperarea conștientizării realității. Prea târziu ...

-L-am ignorat . îi răspund sec și văd cum ochii i se măresc de uimire . Mereu a părut imposibil . Mereu am crezut că este imposibil ca cineva  să mă iubească .  Eu nu puteam face asta . Cum ar fi putut-o face ei ?

Se ridică de la biroul de mahon și mai apoi se așează în fața mea la măsuța de cafea . 

-Nu ți-a părut niciodată adevărat ceea ce spunea ? Întreb asta pentru că ai putea avea dreptate  ,iar el să nu te fii iubit . Iar tu să te învinuiești pentru ceva ce nu a fost din vina ta . rostește calm și își întinde mâna spre a mea în semn de sprijin . 

Imediat îmi trag mâna pe lângă corp . Cum putea cineva să conteste sinceritatea lui ? Cum reușeau oamenii chiar și acum ,în lipsa lui ,când a murit pentru acest lucru ,să continue să il conteste . El ma iubise ...iar eu știam asta .Știusem de la început numai ca frica de a fi din nou abandonată m-a făcut să îl ignor ,să ignor tot ce simțeam  și să mă comport ca și cum nu s-ar întâmpla nimic . Era mai ușor . Mult mai ușor decât să te complici cu sentimente ,sentimentele nu au fost niciodată bune . Uite unde am ajuns cu ele acum  .

-M-a iubit !! rostesc apăsat 

-De unde știi?

-Mereu am știut . Mereu mi-a spus asta . Știam în interiorul meu că așa era ,că vorbește serios . Vedeam în ochii lui adevărul .

-De ce  l-ai ignorat mereu ?

-Mi-a fost frică . Mereu mi-a fost frică să mai simt ceva pentru oameni și mi se părea că nici ei nu simt ceva pentru mine . Mi se părea imposibil să aiba în inimă pe cineva care nu era nici măcar în inima ei .

-Aimee, cum poți să spui asta ? Există mereu oameni care te vor iubi . Tu trebuie să te iubești !

- Dar nu o fac !!! încep să strig din ce în ce mai tare .. Am iubit cândva . Aveam prieteni și îmi plăcea ceea ce făceam acolo ....acasă .  Am avut senimentul de acasă  ,însă nu il mai am acum ,nicăieri nu mai e acasă .

- Ce vrei să spui cu asta ? întreabă uimit 

-Vezi tu ,nu ești cel care știe totul ....

-Dar nu am.. 

-TACI !!! țip cu toată forța rămasă .  Tu nu mă cunoști. Nu ști cine sunt sau cine am fost . Nu știi că am avut o casă în suburbie ,că eram o copilă fericită într-o  casă oarecum normală . Am avut un cel mai bun prieten și a fost și tata , ei erau familia mea și tot timpul m-am simtit protejată de ei . De la ei am învățat singurul lucru pe care știu să îl fac acum . Nu pot să îi urăsc indeajuns din cauza  celor pe care le știu . 

-Aimee ....spune plin de regret ,iar eu mă ridic de pe canapea în așa fel încât să nu îi mai văd mila din ochi . 

-I-am iubit ...spun privind pe fereastră la cerul incețoșat . Asta până în ziua în care tata m-a pierdut la un afurisit de joc de poker ,iar prietenul meu cel mai bun  a considerat că dacă a câștigat poate să facă ce vrea cu mine .  Și i-am spus că  împuțitele alea de țigări nu îi fac bine ... strig și lovesc cu pumnul geamul de termopan .

Imediat vad firicele de sânge cum se împrăștie pe sub pielea albă . Nu mai conta nimic de acum ... Nu a mai contat nimic de mult .

-Ce ți-a făcut  Aimee ? întreabă șoptit cu groază în glas 

 El chiar credea că asistă la mărturisirea unui act traumatizant . 

-Nimic ..râd sec  și îl privesc pentru o secundă ,moment în care îi citesc nedumerirea și groaza din privire . 

Acum ,domnule psiholog ,abia acum realizezi că stai de vorbă cu o nebună ?

- Nu a apucat . îl lămuresc cu un zâmbet sec pe buze . Nenorocitul era atât de drogat încât am reușit  să îi sparg în cap una din sticlele de bere pe care le ținea în mașină și să fug înainte să apuce să mă violeze . 

- Trei ore am fugit printr-un câmp plin de grâu ,și apoi am dormit pe străzi fără mâncare si apă o săptămână întreagă . Din cauza unei nenorocite de curse cu diavolul  ... Așa îi plăcea să spună când câștiga în fața celor grei . Cursă cu diavolul ,pentru că era atât de drogat încât să îi mai pese dacă moare și oricine altcineva împreună cu el . 

-Și cum ai .... se oprește neștiind cum să formulez aceastră întrebare . 

-Am cunoscut-o pe  Ema ..îi spun fără să aștept să termine ce avea de spus . Ema m-a crescut ,asta până am decis că nu o mai pot împovăra cu prezența  mea . Și tot Ema mi l-a adus pe Lucian . 

***

-Lucifer ,iubire . Mă face să sun mai periculos . rostește și începe să râdă 

- Nu ești periculos pentru mine . Iar eu nu pot să îți spun Lucifer nici dacă m-ai plăti pentru asta . îi spun de sub capotă ca mai apoi să mă întorc spre el pentru al găsi zâmbind .

-Lucian la dispoziția dumeavoastră atunci . rostește și îmi întinde o cârpa să șterg uleiul de pe mâini. 

Cursă cu diavolulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum