Iubește - mă la malul mării

Capitolul 49

Este dimineata si eu ma ridic din pat ca sa iau micul dejun, ma uit la telefon sa vad daca ma sunat cineva si imi dau seama ca nimeni nu ma derajeaza , nimeni nu imi simte lipsa :)). Fac un dus ,imi iau cosumul de baie si ies pe terasa ca sa iau micul dejun. O fata frumoasa si foarte tanara imi serveste micul dejun. Baietii trimisi de tata sunt afara , unul se plimba iar celelalta sta la usa. Termin de mancat, de baut cafeaua si stau la soare.

De cand am venit nu am pornit internetul si nu stiu nici o stire, linistea asta imi place dar durerea mea care totusi o am in suflet desi nu vreau sa recunosc tot nu dispare lacrimi imi curg pe obraz si nu mai am pe nimeni care sa mi le stearga. Bryan este acum cu copilul lui , Justin este cu marea lui iubire, Patrik este cu sotia lui si eu am ramas singura. Ma intreb cu ce am gresit de am ramas singura, cu ce am gresit de Bryan m-a inselat?

-Baietii  mergem la o plimbare pe plaja. Le spun cand ies .

Totul este ciudat , privesc lumea care este pe plaja toti sunt fericitii. Pot avea eu toti banii din lume daca nu am o persoana langa mine care sa ma iubeasca. Se apropie o fetita care vrea sa isi faca o poza cu mine, dupa ce ne facem poza o pup pe frunte si ea imi multumeste.

- Domnisoara Rebeca , imi pare rau ca trebuie sa va deranjez dar se pare ca trebuie sa va intoarceti la hotel.

- Nu mai imi spune "Domnisoara Rebeca" va rog pe amandoi sa imi spuneti Rebeca si atat... Dar de ce trebuie sa ma intorc la hotel?

- Se pare ca o persoana a intrebat de dumneavoastra si nu sunteti in siguranta.

Il privesc si simt un fior , mergem la hotel. Pe drum el da niste telefone si se asigura ca la intrarea mea sa nu fie nimeni.

- Pot sa stiu ce naiba se intampla?

- Se pare ca sunt niste paparazzi care au trecut pe la hotel si a intrebat de dumneavoastra. Nu este o idee buna sa mai stam pe plaja, nu sunteti in siguranta. 

Acum linistea mea se va termina , dar voi face in asa fel incat sa nu ma vada. Mergem la o barca cu motor care se pare ca a fost trimisa de la hotel si asa ma vor duce direct la mine la bungalow. Nu cred ca mai are rost sa stau aici din moment ce au aflat unde sunt, zilele mele linistite s-au terminat. Dau telefon sa pregateasca avionul, vom pleca chiar in aceasta seara . Ma voi intoarce la realitate , chiar daca va fi greu trebuie sa ma intorc. Pilotul imi spune ca nu putem merge azi pana la dimineata.

Seara merg la barul de la hotel sa imi cumpar un pachet de tigari si daca tot am iesit imi iau un suc de portocale. Ma asez la masa si baieti sunt cu ochii in patru ca sa nu fiu deranjata.

- Ia uite pe cine vedem noi aici !!! Rebeca ? Ma striga Kasian.

- Buna, dar tu ce faci aici? il intreb cand ma ridic sa il imbratisez.

- Pai am luat o mini vacanta, tu ce faci ?

- Pai eu am venit sa ma relaxez putin , dar din pacate maine ma intorc acasa.

- Apropo imi pare rau , am auzit ce s-a intamplat. Sincer imi pare foarte rau, dar mai stai cateva zile asa macar nu stau singur.

- Ok , am sa mai stau dar trebuie sa il anunt pe pilot ca sa nu se pregateasca pentru maine. Tu nu bei nimic?

Kasian a luat o bere si ne-am pus sa povestim, baietii ma privesc si le fac semn ca totul este ok.    

- Pai tu cum de ai venit singur ? De obicei voi mergeti in grup cand este vorba despre disctractie.

- Eu am vrut sa ies singur de data asta , am avut o perioada mai nasoala si nu am vrut sa vina nimeni cu mine. 

-Aha .... Suntem doi care fug de realitate si tot acolo ne vom intoarce. Ar trebui sa infruntam realitatea caci nu vom putea fugi de ea mereu. Uitate la mine, am fugit mereu de Patrik , am vrut sa ma casatoresc cu speranta ca am gasit persoana care ma iubeste cu adevarat si uite unde am ajuns.