Imagines // Harry Styles

2

- S-a trezit!

Am auzit vocea unei fete. Mi-am deschis ochii încet. Unde sunt? Mi-am intors privirea spre un bărbat în vârstă care era îmbrăcat în doctor. Eram în spital. Mintea mea se simte complet goală. Asistentele au venit si m-au ajutat să mă ridic. M-am uitat prin cameră. Acolo erau câțiva oameni care se uitau la mine. Unii aveau lacrimi în ochi si unii îmi zâmbeau.

- Ok, N/T. Îți voi pune câteva întrebări si tu trebuie să răspunzi la ele pentru mine. Spune si dau din cap. Doctorul întoarce o pagină si mă privește . Ok. Când e ziua ta de naștere?

- 18 august, 1994. Am răspuns. Dă încet din cap aprobând.

- Câți frați ai? Întreabă. M-am blocat pentru o secundă. Probabil am 3 frați.

- 3 frați. Ian, Sean si Walter. Am răspuns înapoi.

- Bine. Atunci îți amintești ce s-a întâmplat pe 14 ianuarie 2011? A întrebat. Nu ştiam nimic. Mi-am mișcat capul. Ok. Ce s-a întâmplat pe 28 decembrie 2015? Mi-am mișcat capul din nou.

- Bine, aduceți-l înăuntru. Doctorul i-a spus asistentei. A fugit repede afară si a adus un bărbat înalt cu păr creț si un zâmbet frumos. Era îmbrăcat în negru. S-a asezat pe scaunul de lângă mine punându-şi mâna peste a mea.

- Bună! A spus si l-am salutat înapoi. Deci, ce este domnule Holmes? L-a întrebat pe doctor.

- Îsi amintește familia, data nașterii si toate, dar cele două dăți pe care mi le-ai dat nu si le amintește deloc.

Bărbatul de lângă mine a avut o expresie uimită pe fața lui si după s-a uitat la mine.

- Nu îți amintești de mine?

Mi-am mișcat capul si mi-a luat mâinile în ale sale.

- Încearcă sa îți amintești de mine, iubito.

- Cine esti? L-am întrebat. Privirea mea era încruntată. Ce vrea de la mine? De ce e îngrijorat de mine?

- Te rog, iubito. Încearcă să îți amintești de mine. Stiu ca poți. Doar te rog.

Dar nu pot. Eram complet goală. Mi-am scuturat capul încă o dată. Si-a presat fruntea peste a mea. A sărutat-o de câteva ori spunându-mi 'amintești-ți de mine' si 'te iubesc'. Oare chiar mă iubea?

- Ok. O să incerc să îmi amintesc. O să dau ce e mai bun din mine. M-am uitat în jos apoi ceva mi-a venit în minte. Eşti Harry?

Capul i s-a ridicat si îmi zâmbea.

- Da iubito, sunt eu.

Am zâmbit.

-Eşti logodnicul meu dacă nu mă înşel? L-am întrebat. Avea lacrimi în ochi si si-a mișcat capul.

- Pe 14 ianuarie. A fost prima noastră întâlnire într-un restaurant de sushi si un avion zbura deasupra lui. Am mâncat mai mult sushi decât tine pentru că 'voiai sa te menți în formă'.

- Da, te descurci minunat. Ce s-a întâmplat pe 28? A intrebat. Mi-a luat ceva timp să mă gândesc la asta.

- A fost momentul în care m-ai cerut în căsătorie. În casa părinților tăi. Acolo a fost un inel in vinul meu care aproape m-a sufocat până la moarte. Apoi am mers in camera ta si-, m-a oprit.

- Asta e, N/T, a chicotit. Te iubesc atât de mult.

- Si eu te iubesc, Harry. Am spus. Avea lacrimi din nou şi si-a lipit buzele peste ale mele. Amintirile mele cu greu si iubire veneau înapoi precum un val mare. E ca si cum mi-am primit viața înapoi.

Niciodată nu am crezut că voi avea un asa iubitor, protector si obraznic băiat în viața mea. Dacă nu îmi aminteam niciuna din astea, nu l-as mai avea niciodată. Îl iubesc.

Mulțumesc pentru că citiți. Nu aveam de gând să îl fac atât de lung, dar ideile mi-au iesit din cap. :)) Îmi cer scuze dacă sunt anumite greseli.